Alegerile locale din 2000

 •  Documentare Alegeri Locale 2012
3790 afişări

Alegerile locale din anul 2000 s-au desfășurat la 4 iunie (primul tur) și 18 iunie (al doilea tur).

0fac1fce-57be-4dc6-a011-a64755df46ba

Cadrul legal

În perspectiva alegerilor locale, generale și prezidențiale din cursul anului 2000 modificarea Legii electorale a generat, atât la nivel guvernamental, cât și parlamentar, frământări și polemici cu larg ecou în mass-media. Cel mai controversat subiect l-au reprezentat, modificările propuse la actele normative ce au reglementat modul de desfășurare și organizare a alegerilor, fie ele locale, generale sau prezidențiale.

În acțiunea de modificare legislativă un prim pas a fost făcut la 22 iunie 1998, când deputații au adoptat un Proiect de lege pentru modificarea și completarea unor prevederi ale Legii 70/1991 privind alegerile locale. Proiectul de lege reglementa constituirea unui Birou electoral și în cazul organizării unor alegeri locale parțiale în municipiul București.

De asemenea, în vechea lege, forma cărții de identitate nu permitea aplicarea în practică a dispozițiilor art. 64, conform căruia 'după votare, pe actul de identitate al fiecărui alegător se aplică ștampila cu mențiunea și '. Din aceste motive noul proiect prevedea posibilitatea imprimării ștampilei pe o etichetă autocolantă, aplicată pe verso-ul cărții de identitate.

Proiectul privind modificarea Legii alegerilor locale a fost inițiat de Guvern în vederea alegerilor parțiale pentru Primăria Capitalei, ce urmau a se desfășura la 12 octombrie 1998.

Peste un an, la 4 noiembrie 1999, Guvernul a înaintat Parlamentului României, un proiect de lege privind modificarea și completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, a Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Președintelui României și a Legii nr. 70/1992 privind alegerile locale. Proiectul a fost adoptat de guvern, la 28 octombrie 1999, urmând a fi discutat și aprobat și de Camera Deputaților.

Discuțiile au fost lungi și contradictorii. La 1 martie 2000, deputații Comisiei juridice au început dezbaterile, pe tema modificării actelor normative care reglementau alegerea Parlamentului, a Președintelui României, precum și cel referitor la alegerile locale.
Membrii Comisiei au parcurs simultan cu proiectul Guvernului și amendamentele aduse de formațiunile politice pentru modificarea Legii alegerilor. Din partea guvernului, în calitate de inițiator, a fost prezent la lucrările Comisiei ministrul Funcției Publice, Vlad Roșca care a explicat că proiectul executivului vizează, în special, reglementarea aspectelor tehnice necesare bunei desfășurări a alegerilor, fără să-și propună schimbarea prevederilor cu conotație politică.

Ministerul Funcției Publice a elaborat trei proiecte de Hotărâre de Guvern privind măsuri organizatorice pentru alegerile locale din luna iunie. Era vorba de proiectul de hotărâre privind stabilirea măsurilor pentru organizarea și desfășurarea alegerilor locale din anul 2000, proiectul de hotărâre privind efectuarea cheltuielilor pentru pregătirea și desfășurarea alegerilor locale din anul 2000 și proiectul de hotărâre privind modelul etichetelor autocolante, condițiile de tipărire, gestionare și utilizare a acestora. Inițiatorul proiectelor, ministrul funcției publice, Vlad Roșca, a avertizat că Executivul ar putea recurge la o ordonanță de urgență dacă Parlamentul va tergiversa modificarea acestor legi.

La 29 martie 2000, premierul Mugur Isărescu a solicitat Biroului Permanent al Camerei Deputaților dezbaterea în regim de urgență a proiectului de lege pentru completarea și modificarea Legii nr.70/1991 privind alegerile locale. Șeful Executivului a făcut precizarea potrivit căreia dezbaterea acestui act normativ trebuie făcută ''în regim de maximă urgență'', având în vedere faptul că, pe baza consensului partidelor politice, se stabilise ca alegerile locale să se desfășoare la data de 4 iunie 2000. Totodată, primul-ministru a arătat că Guvernul este de acord ca modificările Legii nr.70/1991 să vizeze următoarele aspecte: reducerea duratei campaniei electorale de la 45 de zile la 30 de zile; reducerea tururilor de scrutin pentru alegerile locale la maxim două; reducerea numărului de consilieri locali și județeni cu cel puțin 20 la sută și stabilirea unui coeficient electoral variabil, aplicabil partidelor politice.

Au urmat o serie de întâlniri între reprezentanții partidelor parlamentare, precum și între aceștia și primul ministru și membrii guvernului la 3, 4 și 5 aprilie.

După aprige dezbateri, impuse de termenul scurt în care trebuia să fie aprobată modificarea Legii 70/1991 printr-o ordonanță de urgență, reprezentanții partidelor parlamentare (PNȚCD, PDSR, ApR, PNL, UDMR, FER, PUNR, PD, UFD, PRM, PNR și PLDR) au semnat, la 5 aprilie, la Palatul Victoria, un protocol referitor la modificările și completările ce vor fi aduse la Legea alegerilor locale, dându-și acordul astfel, de a modifica și Legea 70/1991 printr-o ordonanță de urgență.

Ca urmare a semnării acestui protocol, membrii Executivului au adoptat, la 6 aprilie, în cadrul ședinței de Guvern, o Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii 70/1991 privind alegerile locale, republicată, modificată și completată prin Legea nr. 164/1998, în baza protocolului semnat de reprezentanții tuturor partidelor din Parlament.

Pentru eliminarea unor disfuncționalități sau necorelări constatate în practica aplicării legii privind alegerile locale s-a stipulat organizarea unor secții de votare în satele cu populație redusă (sub 500 locuitori) și izolate (peste 3 km, față de secția de vot). Militarii în termen puteau vota în localitatea de domiciliu, indiferent de momentul încorporării, în limitele regulamentelor militare. Pentru militarii în termen se puteau organiza și secții de votare pe lângă unitățile militare, dacă acestea aveau cel puțin 50 de alegători.

Potrivit textului ordonanței, ''pragul electoral a fost stabilit cu limita de 5 la sută, în cazul în care coeficientul electoral este superior limitei de 5 la sută și egal cu coeficientul electoral, dacă acesta este inferior limitei de 5 la sută''.

Alegerile în turul doi de scrutin se considerau valabile indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot, iar în turul doi de scrutin era declarat câștigător candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Pentru repartizarea mandatelor de consilieri, Biroul electoral de circumscripție stabilea un coeficient electoral, determinat prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele și candidații independenți, la numărul total al consilierilor din circumscripție, precum și o limită de 5 la sută din numărul total al voturilor valabil exprimate.

În situația în care nici un partid, formațiune politică, alianță politică sau alianță electorală ori candidat independent nu realiza pragul electoral, se repartizau fiecăruia câte un mandat, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate în favoarea fiecăruia, până la epuizarea mandatelor stabilite potrivit legii.

S-a hotărât păstrarea perioadei campaniei electorale de 45 de zile. Pentru o bună desfășurare a alegerilor, s-a mai decis ca sumele necesare acoperirii cheltuielilor să fie puse la dispoziția consiliilor locale, consiliilor județene și Consiliului General al Municipiului București din fondul de rezervă la dispoziția Guvernului.


Campania electorală
Pentru alegerile locale desfășurate la 4 iunie 2000, Biroul Electoral Central (BEC) a fost înființat la 20 aprilie, în baza unei Hotărâri de Guvern. Instituția, la acel moment, se dorea a fi permanentizată, după modelul țărilor occidentale. De altfel, funcționarea în permanență a BEC și nu doar în perioada alegerilor locale și generale, a fost convenită de liderii partidelor parlamentare încă de la primele discuții cu premierul Mugur Isărescu pe marginea alegerilor din 2000.

Cei șapte judecători ce alcătuiau Biroul Electoral Central au fost desemnați, la 21 aprilie, în ședință publică, prin tragere la sorți, în conformitate cu prevederile articolului 29 al Legii 70 /1991, republicată, privind alegerilor locale.Secțiile Unite ale Curții Supreme de Justiție s-au reunit pentru desemnarea judecătorilor care fac parte din Biroul Electoral Central.Extragerea a fost făcută de către prim-magistratul asistent la CSJ, Ioan Răileanu, în prezența vicepreședintelui CSJ, Paul Florea, și a 53 de judecători ai Curții din cei 56 de judecători ai instanței supreme, a unui numeros public și a presei.Au fost aleși judecătorii: Nucă Mihai, Huiduc Sanda Constanța și Iuliana Popescu, Dorica Toacă și Vasilica Verenca, Maria Anghelescu și Magdalena Dumitru.Potrivit Legii alegerilor locale, președintele BEC este ales prin vot secret, dintre cei șapte membrii desemnați ai Biroului. Astfel, în urma votului secret, cei șapte membri aleși ai BEC, au ales-o pe Magdalena Dumitru, judecător la Secția contencios-administrativ a Curții Supreme de Justiție, ca președinte al acestei instanțe electorale.Magdalena Dumitru a fost prima femeie aleasă în funcția de președinte al Biroului Electoral Central, în perioada de după decembrie 1989. Birourile electorale de circumscripție, membrii și președinții acestora au fost desemnați tot prin intermediul sorților, însă de către președinții tribunalelor locale.

Campania electorală pentru alegerile locale din 4 iunie (primul tur de scrutin) a început oficial la 20 aprilie, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern ce stabilea data alegerilor.

În cursa electorală s-au înscris 100 de partide, formațiuni politice, alianțe politice și 8.644 de candidați independenți.

Dintre acestea menționăm: Partidul Democrației Sociale din România (PDSR), Partidul Democrat (PD), Alianța Pentru România (ApR), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), Covenția Democrată Română (CDR), Partidul România Mare (PRM), Partidul Social Democrat din România (PSDR), Partidul Național Român (PNR), Partidul Socialist al Muncii (PSM), Partidul Unității Naționale din România (PUNR), Partidul Umanist din România (PUR), Uniunea Forțelor de Dreapta (UFD), Partidul Socialist (PS), Alianța Națională Creștin Democrată (ANCD), Federația Ecologistă din România (FER), Partidul Popular din România (PPR), Partidul Național Liberal — Câmpeanu (PNL-C), Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR), Partidul Moldovenilor din România (PMR), Partidul Vieții Românești (PVR), Partidul Alternativa Verde — Ecologiștii, Partidul Liberal Democrat Român (PLDR), Partidul Noua Generație (PNG), ș.a.

O problemă importantă s-a ivit în cadrul Convenției Democratice Române în ceea ce privea desemnarea unui candidat unic la alegerile locale. Astfel, înainte de startul campaniei electorale, partidele politice și asociațiile civile din CDR au semnat protocoalele alianței: în alegerile locale PNȚCD și PER urmau să participe separat de PNL și FER. Ultimele două partide având fiecare liste proprii cu candidați. Cele nouă formațiuni civice, membre ale CDR puteau să aibă candidați în alegerile locale, însă aceștia trebuiau înscriși într-unul din partidele coaliției.

În chiar debutul campaniei electorale PNȚCD, PDSR, PNL, UDMR, ApR, PUNR, PSDR și UFD, partidele parlamentare, au semnat Protocolul pentru deontologia campaniei electorale, propus de Asociația Pro-Democrația, Pe lângă aceste partide a fost invitat și PRM să adere la respectivul Protocol, dar formațiunea condusă de Corneliu Vadim Tudor a declinat oferta.

Documentul cuprindea un set de principii, pe care partidele semnatare au decis să îl respecte în campania electorală: desfășurarea unei campanii electorale pozitive, constând în afirmarea propriilor programe și renunțarea la practicile electorale negative, la denigrarea celorlalte formațiuni politice; eliminarea manifestărilor extremiste și a intoleranței atât din discursurile, cât și din comportamentele electorale ale partidelor aflate în competiție; eliminarea atacurilor referitoare la viața particulară sau apartenența la o minoritate (religioasă, etnică, sexuală etc.) a candidaților; elaborarea unor platforme electorale traductibile; respectarea, pe tot parcursul campaniei electorale și de către toate partidele implicate în competiție a Constituției și a legilor în vigoare; publicarea, din proprie inițiativă și în condițiile legii, a modurilor de constituire a fondurilor pentru alegerile din anul 2000; dezvăluirea publică, prin presă, de către partidele implicate, a neregulilor ce se pot produce pe parcursul campaniei electorale. În cazul nerespectării acestor principii Asociația Pro Democrația, care a inițiat elaborarea acestui protocol, și-a rezervat dreptul de a face publice abaterile. Protocolul semnat a fost valabil pe perioada campaniei electorale pentru alegerile locale. Reprezentanții partidelor au salutat inițiativa, dar nu toți s-au arătat optimiști în privința respectării protocolului.

În cursa pentru ocuparea fotoliului de primar general al Bucureștiului s-au înscris 35 de candidați, iar pentru ocuparea celor 65 de posturi de consilieri municipali au prezentat liste de consilieri 40 de formațiuni politice și s-au înscris trei candidați independenți.

Sub sloganul 'Puțin, dar bun!', candidatul PDSR pentru Primăria Municipiului București a fost Sorin Oprescu. Medicul Sorin Oprescu, director al Spitalului Universitar București s-a aflat la cea de-a doua candidatură în vederea ocupării acestei funcții.Candidații Partidului Democrației Sociale din România pentru posturile de primari de sector erau: Constantin Gherasim (sectorul 1), Nicolae Onțanu (sectorul 2), Eugen Pleșca (sectorul 3), Vasile Mihalache (sectorul 4), Daniel Marian Vanghelie (sectorul 5) și Dan Darabonț (sectorul 6).

Sub deviza ''Partidul Democrat — Partid al Cetățenilor'' au fost înscriși în cursa electorală, pentru alegerile locale din București, candidații Partidului Democrat (PD): pentru Primăria Generală a Capitalei — Traian Băsescu; Răzvan Murgeanu pentru Primăria sectorului 1; Răzvan Mihnea Mișcal pentru Primăria sectorului 2; Victoria Vârgolici pentru Primăria sectorului 3; Alexandru Vlad Ilie pentru Primăria sectorului 4; Ioan Grigore Popa pentru Primăria sectorului 5; Constantin Pațica pentru Primăria sectorului 6.

Partidul Național Liberal (PNL) și-a lansat campania pentru alegerile locale, cu sloganul 'Drept la țintă.George Pădure candidatul PNL pentru funcția de primar general al Capitalei, a prezentat o ofertă electorală intitulată 'Strategia București — 2000'. Candidații PNL la funcția de primar de sector au fost: Adrian Oghină (sectorul 1), Ionel Vida (sectorul 2), Sorin Paliga (sectorul 3), Ioan Oprișan (sectorul 4), Ion Iofciu (sectorul 5), Petre Ioniță (sectorul 6). Candidatul Uniunii Forțelor de Dreapta la funcția de primar general al Bucureștiului a fost desemnat în persoana co-președintelui UFD, Varujan Vosganian. Din partea Alianței pentru România, sub sloganul 'Mai puțină politică, mai multă administrație!', a fost înscrisă la BEM candidatura lui Mihai Erbașu, la funcția de primar general al Capitalei.

Călin Cătălin Chiriță a fost candidatul desemnat al CDR la primăria generală a Capitalei, având o ofertă electorală intitulată ''Un program de importanță capitală'. Candidații CDR la funcția de primar ai sectoarelor Municipiului București au fost: Petrică Diaconu la Primăria sectorului 1, Vladimir Popescu la Primăria sectorului 2, Adrian Ghiță la Primăria sectorului 3, Oliviu Dobre la Primăria sectorului 4, Horia Valerian Radocea la Primăria Sectorului 5, Ioan Dinuță la Primăria sectorului 6.

Candidatul PSDR la Primăria Capitalei a fost Victor Surdu. Vicepreședintele Alianței Naționale Creștin Democrate (ANCD), regizorul Mircea Daneliuc, a fost desemnat drept candidatul acestei formațiuni politice la funcția de primar general, având ca slogan 'Împrumutați-mi Bucureștii așa cum se află și vă dau înapoi un oraș!'. Candidatul Partidului România Mare la Primăria Generală a Capitalei, a fost ales în persoana lui Ioan Radu, a cărui campanie electorală a stat sub deviza 'Fapte, nu vorbe!'.

Totodată, pe listele BEM și-au mai depus candidaturile oficiale pentru ocuparea funcției de primar general al Municipiului București următorii: Constantin Ionescu — Partidul Social Democrat 'C-tin Titel Petrescu', Vasile Remus Vasilău — Partidul Liberal Democrat Român, Daniel Paul Mircescu — Partidul Liberal Monarhist din România, Ilie Ciurescu — Partidul Pensionarilor din România, Viorel Lis — Partidul Noua Generație, Marcian Bleahu — Federația Ecologistă din România, Virgiliu Lambru — Partidul Național Țărănesc, Dan Alexandru Cristescu — Partidul Național Român, Petre Bărbulescu — Partidul Socialist al Muncii (PSM), Pavel Coruț — Partidul Vieții Românești (PVR), Gheorghe Gheorghe — Partidu Liberal Creștin, Ion Brătianu—Uniunii Liberale Brătianu ș.a.
În ceea ce privește candidații independenți înscriși în cursa electorală pentru funcția de primar general al Municipiului București sau la funcția de primar de sector, aceștia au fost: Viorel Cataramă susținut de Partidul Particularilor, Mircea Sofian (PS), Florin Nahorniac (PLDR), Vasile Pandele (PSM), Nuțu Anghelina, candidat independent la funcția de primar al sectorului 4, a candidat tot pe listele Partidului Particularilor.

Campania electorală s-a încheiat în data de 1 iunie ora 24.00, populația prezentându-se la vot pe 4 iunie între orele 6.00-21.00 sau, după caz, 24.00.

Primul tur
La primul tur al alegerilor locale, care s-a desfășurat la 4 iunie 2000, au avut drept de vot 17 601 489 de cetățeni, care și-au putut exprima opțiunea electorală la 14 998 secții de votare, din care 216 secții speciale, înființate în cele 42 de circumscripții electorale din țară.

Cetățenii cu drept de vot și-au exercitat acest drept, conform legii alegerilor locale, pentru desemnarea unui număr de: 2.954 primari, 39.718 consilieri locali și 1718 consilieri județeni. Din cele 2.954 de posturi de primar, 84 erau de primari municipali (pentru care candidau 1.822 de persoane), 179 de primari ai orașelor (2.465 de candidați), 2.688 primari comunali (25.919 de candidați), 6 primari de sector. Pentru funcția de consilier municipal, pe cele 2.137 de locuri, s-au înscris 44.827 de candidați; pentru cea de consilier orășenesc candidau 46.007 de persoane, pentru 3.221 locuri; iar pentru cea de consilier comunal — 34.360 de mandate — candidau 343.515 de persoane. Pentru cele 1.718 de locuri de consilieri județeni s-au înscris 35.108 persoane.

În București, pe listele electorale au fost înscriși 1 705 553 alegători care au votat în 1 177 secții de votare, din care 25 secții speciale, pentru postul de primar general, cele șase posturi de primar de sector, pentru Consiliul General al Municipiului București și Consiliile locale ale celor șase sectoare.

Biroul electoral al Municipiului București a acreditat pentru alegerile din Capitală aproximativ 2 600 de observatori din partea Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului (LADO), UNIOR, Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO), Forumului Democratic și Asociației Pro Democrația.

Biroul Electoral al Municipiului București (BEM) a finalizat, la 7 iunie, centralizarea voturilor valabil exprimate la alegerile locale desfășurate la 4 iunie.

Astfel, pe primul loc în preferințele electoratului bucureștean s-a aflat candidatul PDSR, Sorin Oprescu, cu 260.689 de voturi (41,16 la sută), urmat de candidatul PD, Traian Băsescu, cu 108.862 (17,18 la sută) și Călin Cătălin Chiriță (CDR), care a obținut 104.719 (16,53 la sută). Pe locul patru s-a situat George Pădure, candidatul PNL la funcția de primar general, cu numai 45.861 din preferințe electoratului (7,24 la sută).

În ceea ce privește componența Consiliului General al Municipiului București (CGMB), membrii BEM au informat că, din totalul de 65 de consilieri municipali, vor face parte 28 de consilieri din partea PDSR, 10 consilieri ai CDR, 8 — PD, 4 — PRM, 4 — UFD, 4 — PNL, 2 — Apr, 2 — PNG și 2 din partea Partidului Pensionarilor.

La nivelul sectoarelor Capitalei, rezultatele primului tur de scrutin a arătat că, în sectorul 1, pe primul loc s-a situat Vasile Gherasim — PDSR, cu 31.352 de voturi, urmat de candidatul CDR, Petrică Diaconu, cu 15.024 de voturi. În sectorul 2, Neculai Onțanu — PDSR a obținut primul loc, cu 39.856 de voturi, urmat de reprezentantul CDR, Vladimir Popescu, cu 29.535. PDSR se situa pe primul loc și în sectorul 3, Eugen Pleșca obținând 40.654 de voturi, față de candidatul CDR, Adrian Ghiță, al cărui rezultat a fost de 14.442 de voturi. În sectorul 4, pe primele două locuri, s-a aflat reprezentantul PDSR, Vasile Mihalache, cu 35.343 de voturi, și Oliviu Dobre (CDR), cu 13.929 de voturi, în timp ce, la nivelul sectorului 5 al Capitalei, Marian Vanghelie (PDSR) a obținut 31.403 de voturi, surclasându-l pe Horia Radocea (CDR), care a adunat 12.713 voturi. La nivelul sectorului 6, lupta electorală pentru cel de-al doilea tur de scrutin urma să se dea între candidații PDSR — Dan Darabonț, cu 44.291 și CDR — Ioan Dinuță, cu 20.872 de voturi.

În Consiliile locale la nivelul Bucureștiului, conform rezulatelor finale, reprezentanții partidelor au înregistrat următoarele date: PDSR — 225.875 de voturi, CDR — 99.169, PD — 57.663, PRM — 53.185, UFD — 31.629, PNL — 30.898.

Numărul total al voturilor valabil exprimate au fost de 633.324, din totalul de 651.114.

Întrucât, în primul tur de scrutin, pentru desemnarea primarului general și a primarilor de sectoare ale Capitalei, nici unul dintre candidați nu a întrunit procentajul minim de 51 la sută din voturile exprimate, a fost organizat un al doilea tur de scrutin, la data de 18 iunie 2000.

Și în multe localități din țară a fost necesar organizarea unui nou tur de scrutin, deoarece la alegerile din 4 iunie nici un candidat nu a întrunit opțiunile unei majorități electorale.

La nivel național, distribuția numărului de voturi valabil exprimate, se prezenta astfel: pentru mandatele de primari, din totalul de voturi exprimate, respectiv 8.830.179 și cu 706 de mandate repartizate din 2954, PDSR a obținut — 336 de mandate, în urma celor 2.416.598 voturi (27,37 %); UDMR — 110 mandate la 419.271 voturi exprimate ( 4,75 %), PD — 96 de mandate la 1.087.869 voturi (12,32%); PNL — 39 de mandate la 799.761 voturi ( 9,06%); Independenți — 33 de mandate la 533.518 voturi (6,04%), ApR — 30 de mandate la 752.926 voturi (8,53%); CDR — 22 mandate la 707.214 voturi (8,01%); PSDR — 8 mandate la 188.334 voturi (2,13%), PUNR — 5 mandate la 159.091 voturi (1,80%), PRM — 5 mandate la 441.583 voturi (5 %).

Din totalul de voturi valabil exprimate pentru alegerea consilierilor locali — 8.523.631 și un număr de 39.718 de mandate repartizate, PDSR a obținut — 11.380 mandate la 2.197.719 voturi (25,78 %); PD — 5 463 mandate la 886.036 voturi (10,40 %); ApR — 4 448 mandate la 685.114 (8,04%); PNL — 3 978 mandate la 664.674 voturi (7,80%); CDR — 2 767 mandate la 619.403 (7,27%); UDMR — 2 451 mandate la 468.904 voturi (5,50%), PRM — 2 105 mandate la 527. 649 (6,19%), PSDR — 883 mandate la 194.023 (2,28%), PUNR — 869 mandate la 185.027 (2,17%).

Pentru alegerea consilierilor județeni, numărul total de voturi valabil exprimate a fost de 8.170.004, numărul de mandate repartizate fiind de 1 718; PDSR a obținut — 496 mandate la 2.241.930 (27,44%); PD — 205 mandate la 809.287 (9,91%); ApR — 173 mandate la 603.330 voturi (7,38%); PNL — 160 mandate la 596.017 voturi (6,96%); CDR — 156 mandate la 610.660 voturi (7,47%); PRM — 143 mandate la 540.801 voturi (6,62%), UDMR — 135 mandate la 512.413 voturi (6,27%), PSDR — 44 mandate la 185.532 voturi (2,27%), PUNR — 37 mandate la 191.879 voturi (2,35%).


Al doilea tur de scrutin
În cadrul celui de-al doilea tur de scrutin organizat la 18 iunie 2000, doar pentru posturile de primar, s-au confruntat, pentru Primăria Capitalei Sorin Oprescu (PDSR) cu 260.689 de voturi și Traian Băsescu (PD) cu 108.862 de voturi obținute în primul tur de scrutin.

Pentru Primăria Sectorului 1 s-au prezentat, în turul doi, Vasile Gherasim (PDSR) și Petrică Diaconu (CDR). În sectorul 2, lupta pentru primărie s-a dat între Neculai Onțanu (PDSR) și Vladimir Popescu (CDR). Pentru Primăria sectorului 3, s-au confruntat candidații Eugen Pleșca (PDSR) și Adrian Ghiță (CDR). În sectorul 4, s-au confruntat candidatul PDSR, Vasile Mihalache cu candidatul CDR, Oliviu Dobre. Pentru sectorul 5, s-au confruntat în cel de-al doilea tur de scrutin Marian Vanghelie (PDSR) și Horia Valerian Radocea (CDR). Pentru ocuparea funcției de primar al Sectorului 6 s-au prezentat în turul al doilea de scrutin, candidații Alexandru Dan Darabont (PDSR) și Ioan Dinuță (CDR).

După ce în primul tur de scrutin al alegerilor locale bucureștenii au avut cea mai slabă reprezentare la vot de după '89, în cel de-al doilea tur, ultima prezență la vot a fost de 34,2%, un procentaj, de asemenea, mai scăzut decât în 1996 și 1998, dar totuși mai ridicat decât în primul tur (31,63 la sută). Ca de fiecare dată, locuitorii sectorului 1 au deținut primul loc în topul prezenței (36,0 la sută), absenteismul cel mai ridicat păstrându-se invariabil în cazul sectorului 5 (31,3 la sută).

În urma celui de-al doilea tur de scrutin, primar general Capitalei a fost ales Traian Băsescu (PD), care a obținut 50,69% din voturi, în timp ce contracandidatul său, Sorin Oprescu (PDSR) s-a clasat al doilea cu 49,31%.

La sectorul 1, primar a fost ales Vasile Gherasim (PDSR), care a obținut 57.159. Reprezentantul CDR, Petrică Diaconu a primit 41.678 de voturi.

La sectorul 2, din cele 134.290 de voturi valabile, câștigătorul, Neculai Onțanu (PDSR) a obținut 72.544 voturi, urmat de Vladimir Popescu (CDR) cu 61.746.

La sectorul 3, a fost ales Eugen Pleșca (PDSR) cu 83.729 voturi. El a fost secondat de Adrian Ghiță (CDR) cu 53.898 voturi.

La sectorul 4, tot un reprezentant al PDSR, Vasile Mihalache, a câștigat cu 69.615 voturi. Reprezentantul CDR, Oliviu Dobre a obținut 37.565 voturi.

La sectorul 5, câștigător a fost Marian Vanghelie (PDSR) cu 53.628 voturi, urmat de Valerian Radocea (CDR) cu 30.539 voturi.

La sectorul 6, fostul viceprimar Dan Darabonț (PDSR) a obținut 88.425 de voturi, iar primarul în funcție Ioan Dinuță (CDR) — 52.464 voturi.

În urma centralizării integrale a rezultatelor în urma celui de-al doilea tur se scrutin, situația în municipiile reședință de județ se prezenta în felul următor: Alba Iulia — Hava Mircea Gheorghe (PD) — 84,33%; Alexandria — Nițulescu Teodor (PDSR) — 83,31%; Arad — Popa Dorel (PDSR) — 58,45%; Baia Mare — Anghel Cristian (PNL) — 68,89%; Bistrița — Moldovan Vasile (PD) — 62,56%; Brașov — Ghișe Ioan (PNL) — 65,93%; Suceava — Ionescu Marian (PDSR) — 53,28%; Timișoara — Ciuhandu Gheorghe (CDR) — 65,76%; Târgoviște — Furcoiu Iulian (PDSR) — 51,69%; Târgu Mureș — Florea Dorin (CDR) — 51,47%; Târgu Jiu — Cârciumaru Florin (PDSR) — 70,23%; Tulcea — Mocanu Constantin (PDSR) — 64,91%; Vaslui — Cristea Victor (PD) — 78,35%; Zalău — Nosa Iuliu (PDSR) — 68,81%; Drobeta Tr.Severin — Dumitru Constantin (PDSR) — 85,95%; Focșani — Bacinschi Decebal (PDSR) — 70,17%; Galați — Nicolae Dumitru (PDSR) — 62,99%; Giurgiu — Iliescu Lucian (PNL) — 60,28%; Iași — Simirad Constantin (Partidul Moldovenilor) — 57,51%; Miercurea Ciuc — Csedo Csaba Istavn (Independent) — 87,10%; Oradea — Filip Petru (PD) — 65,50%; Pitești — Pendiuc Tudor (PD) — 88,92%; Brăila — Lungu Anton (PDSR) — 70,69%; Botoșani — Egdner Florin Simion (PDSR) — 75,26%; Buzău — Boscodeală Constantin (ApR) — 64,92%; Călărași — Tutuianu Mirel Daniel (PDSR) — 53,16%; Cluj-Napoca — Funar Gheorghe (PRM) — 53,13%; Constanța — Mazăre Radu Ștefan (Independent) — 64,83%; Craiova — Bulucea Vasile (PDSR) — 75,21%; Deva — Muntean Mircea (PNL) — 75,36%; Ploiești — Calotă Emil (PDSR) — 50,88%; Reșița — Popa Mircea Ioan (Independent) — 86,80%; Râmnicu Vâlcea — Sabău Traian (PDSR) — 53,51%; Satu Mare — Anderco Horea Ștefan (Independent) — 62, 82%; Sfântu Gheorghe — Albert Almos (UDMR) — 71,17%; Sibiu — Johannis Klaus-Werner (FGDR) — 69,18%; Slatina — Păunescu Gheorghe (PDSR) — 71,30%; Slobozia — Pinter Ioan (PDSR) — 85,47%.

La 20 iunie 2000, Biroul Electoral Central a comunicat rezultatele finale ale celui de-al doilea tur al alegerilor locale, în urma centralizării și verificării voturilor din toate cele 2 251 de circumscripții electorale în care a fost organizat acest scrutin.

Printr-o prezență la urne de 46,93% dintre alegători, au fost aleși 2 249 de primari de comune, orașe și municipii, iar în două comune (Ponora — județul Alba și Chipăr — județul Sibiu) au fost organizat din nou alegeri, întrucât cei doi candidați au obținut același număr de voturi.

PDSR a obținut la nivel național 714 mandate de primari, urmat de PD (386 de mandate), ApR (253 mandate), PNL (212 mandate), candidați independenți (126 mandate), CDR (125 mandate), PRM (61 mandate), PSDR (54 mandate), PNR (52 mandate), PSM (47 mandate), PUNR (42 mandate), UDMR (38 mandate), PUR (29 mandate), UFD (28 mandate), Alianța Națională Creștin-Democrată și PS (18 mandate), Federația Ecologistă din România (14), Partidul Popular din România (7), Partidul Moldovenilor din România și PNL Câmpeanu (4 mandate), Forumul Democrat al Germanilor din România, Uniunea Democrată a Slovacilor și Cehilor din România și Ecologiștii câte 2 mandate, iar Alianța electorală — Ecologiștii, Partidul Vieții Românești, Partidul Alternativa Verde — Ecologiștii, Partidul Liberal Democrat Român, Uniunea Croaților din România, Partidul Reconcilierii Naționale, Alianța Electorală PRM-PUNR Cepari, Partidul Noua Generație și Partidul Republican au obținut câte un mandat.

În urma alegerilor locale din 4 și 18 iunie, pentru primari, PDSR a obținut 1 051 de mandate (337 mandate la 4 iunie și 714 la 18 iunie), PD — 482 (96+386), ApR — 283 (30+253), PNL — 251 (39+212), Independenți — 159 (33+126), UDMR — 148 (38+ 110), CDR — 147 (22+125), PRM — 66 (5+61), PSDR — 62 (8+54), PNR — 55 (3+52), PSM — 51 (4+47), PUNR — 47 (5+42), PUR — 32 (3+29), UFD — 29 (1+28), PS — 19 (1+18), FER — 15 (1+14), PPDR — 9 (2+7).AGERPRES

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Documentare Alegeri Locale 2012

Cele mai citite din Documentare Alegeri Locale 2012

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe