RETROSPECTIVĂ 2017 Ministerul Apelor și Pădurilor, între analiza portalului Inspectorul Pădurii și Codul Silvic

 •  Economie
238 afişări

Stoparea tăierilor ilegale de lemn, întocmirea unui Catalog al Pădurilor Virgine și Cvasi-virgine din România, compensații acordate proprietarilor unor astfel de suprafețe și problema lemnului de foc pentru populație, au reprezentat principalele evenimente ce pot fi incluse în activitatea din acest an la Ministerul Apelor și Pădurilor (MAP).

b4519e5e-ad57-4bf2-82a7-0fb6677eb386

Implicarea organizațiilor de mediu în rezolvarea problemelor de mediu, dar și dialogul uneori 'față în față', alteori de la distanță, prin intermediul mass-media, din partea ministerului de resort cu contribuit, în cele din urmă la lămurirea unor aspecte legate de situația existentă atât în domeniul forestier, cât și al apelor.

Inspectorul Pădurii... confuzie și detalii
Activitatea din acest la Ministerul Apelor și Pădurilor (MAP) s-a derulat sub șefia a doi miniștri: Adriana Petcu și Doina Pană. După remanierea guvernamentală de la jumătatea anului, Doina Pană a fost propusă și, ulterior, învestită în funcția de ministru a Apelor și Pădurilor.

La scurt timp după preluarea mandatului, oficialul a pus pe tapet o serie de nereguli descoperite în cazul Inspectorului Pădurii. Confuzia creată la momentul respectiv, în sensul în care nu se făcea referire la aplicația Inspectorul Pădurii, ci la site-ul cu același nume, a produs oarece disconfort în rândul organizațiilor de mediu. Astfel, după anunțul ministrului Doina Pană, din 18 iulie, conform căreia a fost depusă o plângere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pentru clarificarea situației tăierilor ilegale de păduri și ieșirea dintr-un blocaj instituțional ce împiedica punerea în aplicare a Hotărârii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din iunie 2015, reprezentanții comunității de-clic au inițiat o campanie de strângere de semnături pentru salvarea Inspectorului Pădurii.

Potrivit ministrului, Hotărârea CSAT făcea referire la defrișările ilegale ale fondului forestier național, iar pe baza acestuia s-a dispus o serie de măsuri: dezvoltarea sistemului informatic de urmărire a materialelor lemnoase SUMAL, operaționalizarea sistemului informatic FMIMS și dezvoltarea sistemului Radarul Pădurilor de alertarea a instituțiilor cu responsabilități în materie.

Doina Pană a amintit, totodată, că, în 2016, guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș a lansat aplicația pentru mobil Inspectorul Pădurii, însă pe baza unui contract cu atribuire directă, aceasta nu s-a concretizat printr-un produs final.

"La data de 17 august 2016 între Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și SC INDACO Systems SRL a fost încheiat contractul nr. 5613 având ca obiect principal servicii de îmbunătățire a funcționalităților existente și de adăugare de noi funcționalități sistemului informațional integrat SUMAL. Contractul s-a realizat prin atribuire directă la valoare estimativă de 487.810 euro, plus TVA, invocându-se faptul că INDACO este proprietar unic al celor patru module (SUMAL Ocol, SUMAL Agent și Radarul Pădurilor). Guvernul a făcut uz de date false pentru atribuirea directă a contractului", a explicat Pană.

Comunitatea de-clic nu a fost singura nemulțumită de inițiativa ministerului de resort, ci și Greenpeace România și Agent Green. Cele două organizații au acuzat ministerul că urmărește încurajarea tăierilor ilegale de păduri, prin blocarea Inspectorulu Pădurii. În replică, ministrul Apelor și Pădurilor a transmis mass-media o scrisoare deschisă în care a subliniat faptul că unul dintre cele mai importante puncte ale Programului de Guvernare 2017-2020 din domeniul Păduri îl reprezintă 'Dezvoltarea sistemului informatic integrat de urmărire a materialelor lemnoase SUMAL, operaționalizarea sistemului FMIMS și dezvoltarea sistemului 'Radarul Pădurilor' de alertare a instituțiilor cu responsabilități în materie, coroborat cu sistemul 112 pentru transportul de lemn'.

'Am luat la cunoștință, cu mâhnire, felul în care dumneavoastră v-ați poziționat față de declarațiile publice pe care le-am susținut în conferința de presă de marți, 18 iulie 2017, conferință înregistrată integral și postată pe pagina de Facebook a MAP. Nu pot să nu mă întreb, retoric, cum de toate celelalte ONG-uri prezente au înțeles adevărul, numai dumneavoastră nu. Și nu pot să nu mă întreb, tot retoric, cum de mesajul mincinos promovat de dumneavoastră, ONG-uri (apolitice), este același cu mesajul promovat de platforma politică România 100. Având în vedere faptul că, atât în anumite articole de presă, cât și în spațiul public, ați făcut afirmații calomnioase de genul 'Ministerul Apelor și Pădurilor vrea să blocheze/amputeze/închidă aplicația Inspectorul Pădurii', mă văd nevoită să vă mai explic odată', a precizat, la vremea respectivă, Pană.

De altfel, oficialul a menționat că subiectul discutat în conferința de presă din 18 iulie 2017 'nu are nicio legătură cu aplicația 'Inspectorul Pădurii', o aplicație pentru telefonul mobil care le indică utilizatorilor dacă un transport de lemn are sau nu aviz de însoțire'. 'M-am referit, într-adevăr, la portalul www.inspectorulpadurii.ro, a cărei dezvoltare am găsit-o nefinalizată și blocată, dezvoltare pe care dorim s-o reluăm și s-o urgentăm, imediat ce vor fi clarificate aspectele juridice sesizate în plângerea înaintată PÎCCJ', a spus ministrul de resort.

Ministerul Mediului a lansat, în data de 19 iulie 2016, aplicația 'Inspectorul Pădurii', dedicată celor care vor să reclame transporturi ilegale de lemn, ce poate fi descărcată gratuit din Google Play de către orice persoană direct pe un smarphone cu sistem de operare Android.

Începând din data de 5 august a anului trecut, prin intermediul aplicației 'Inspectorul Pădurii', pot fi verificate și alte tipuri de vehicule (vagoane de tren, căruțe, containere maritime etc.) care transportă lemn. De asemenea, din 21 septembrie 2016, aceeași aplicație a devenit disponibilă și pentru utilizatorii de iPhone, aceștia având posibilitatea să descarce programul, gratuit, direct din App Store.

Pe de altă parte, în data de 9 decembrie 2016, ministerul de resort prezintă și lansează inspectorulpadurii.ro, portalul exploatărilor legale și a transporturilor de masă lemnoasă. Noul instrument operează imagini satelitare și le suprapune în timp real pe hărți electronice, fiind posibilă astfel depistarea inclusiv a posibilelor tăieri ilegale de pădure, preciza la vremea respectivă Ministerul Mediului.

La finele lunii octombrie 2017, Ministerul Apelor și Pădurilor a anunțat semnarea unui protocol de colaborarea cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) pentru dezvoltarea sistemului informatic dedicat controlului trasabilității masei lemnoase

Dezvoltarea vizează componentele existente SUMAL (SUMAL Ocol, SUMAL Agent), Wood tracking, IwoodTracking (Radarul Pădurilor) și adăugarea de noi funcționalități sistemului informatic integrat. Prima etapă a acestei colaborări, respectiv realizarea unei analize tehnico-funcțională a sistemului informatic integrat, se va încheia la finalul acestui an și va fi executată de către un consultant extern desemnat prin licitația organizată deja de MAP. Câștigătorul licitației va trebui, de asemenea, să propună soluții tehnico-funcționale pentru dezvoltarea acestui sistem.

În acest context, Doina Pană a avut o întâlnire și cu reprezentanții organizațiilor neguvernamentale cu activitate relevantă în domeniul protecției mediului (WWF România, Agent Green, Greenpeace România, Fundația Eco-Civică, Plantăm fapte bune în România) pentru a le prezenta stadiul unor proiecte majore ale instituției pe care o conduce: dezvoltarea sistemului informatic integrat pentru controlul trasabilității masei lemnoase și realizarea unui studiul național privind pădurile virgine.

Păduri virgine și compensații pentru proprietarii acestor suprafețe
În data de 29 octombrie, Doina Pană anunța, la Deva, că proprietarii de păduri situate în zonele protejate vor primi compensații din partea statului, deoarece aceștia nu pot exploata lemnul de pe suprafețele pe care le dețin.

"Sunt proprietari care au pădurile în arii naturale protejate. Ei nu au primit, până acum, nicio compensație pentru că nu aveau voie să exploateze nici măcar o surcică din propria pădure. Anul acesta am venit cu o hotărâre de guvern care oferă compensații, adică o contravaloare a cât ar fi putut exploata și valorifica", a spus Doina Pană, adăugând că banii vor fi achitați pe baza dosarelor depuse de proprietari la Garda Forestieră.

Conform statisticilor oficiale, 40% dintre pădurile României sunt situate în zona unor arii protejate, iar compensațiile ar trebui să fie asigurate de Uniunea Europeană.

În ceea ce privește modificarea Codului Silvic, oficialul a susținut că, odată cu acest pas, oamenii vor putea cumpăra, la un preț mai mic, patru milioane de metri cubi de lemn de foc, provenit din căzături, rărituri și igienizări efectuate în pădurile proprietate de stat.

La nivel național, necesarul de lemn de foc este de circa 21 milioane de metru cubi, diferența fiind asigurată din lemnul exploatat pe picior în urma licitațiilor efectuate în pădurile proprietate privată.

Referitor la subiectul tăierilor ilegale de lemn din România, secretarul de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor, Istrate Stețco, a declarat, la sfârșitul lunii noiembrie, la Bruxelles, că se vorbește despre exploatarea ilegală de lemn pe un ton alarmant, însă situația reală este că țara noastră își transformă statutul de țară exportatoare în cel de importator.

Cât privește momentele punctuale în care activiștii de mediu s-au declarat nemulțumiți de faptul că pe anumite suprafețe de pădure considerate virgine sau cvasi-virgine se efectuează tăieri ilegale de lemn, nu mai devreme de 31 august 2017 reprezentanți ai Greenpeace au blocat utilajele unei exploatări forestiere ilegale dintr-o pădure cvasivirgină din munții Ciucaș.

Activiștii au solicitat, atunci, Ministerului Apelor și Pădurilor să inițieze de urgență și să coordoneze un proiect național de inventariere a tuturor pădurilor virgine și cvasivirgine care ne-au mai rămas și să le includă în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România.

În acest context, ministrul Doina Pană a subliniat că exploatarea forestieră blocată de Greenpeace este situată pe o suprafață ce nu îndeplinea criteriilepentru a fi considerată pădure virgină sau cvasivirgină. De asemenea, ministrul a spus că instituția pe care o conduce se află în plin proces de identificare a suprafețelor forestiere care corespund din punct de vedere al normelor tehnice, pentru includerea lor în Catalogul național al pădurilor virgine și cvasivirgine din România.

Conform datelor oficiale, până în prezent, au fost incluse în Catalog aproximativ 18.300 de hectare de pădure, iar documentul este publicat pe site-ul Ministerului Apelor și Pădurilor.

La jumătatea lunii iulie, ministrul de resort, Doina Pană, afirma că România încă se mai confruntă cu fenomenul tăierilor ilegale de lemn, însă volumul s-a diminuat în ultimii ani, de la 8,8 milioane mc/an, la 400.000 mc/an, în timp ce 'ținta noastră, utopică, dar realizabilă, este să ajungem la zero tăieri ilegale de lemn'.

Mai multe păduri seculare de fag din România și din alte 11 țări europene au fost incluse în data de 10 iulie2017, la Cracovia, pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO, se arăta într-un comunicat al Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO postat pe site-ul organizației. Astfel, a fost aprobată extinderea sitului de patrimoniu "Păduri primitive de fag din Carpați și Păduri antice de fag din Germania" ("Primeval Beech Forests of the Carpathians and the Ancient Beech Forests of Germany"), care cuprindea păduri din Germania, Slovacia și Ucraina, cu zone de pădure seculară de fag aflate în 12 țări: Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Italia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Ucraina. Denumirea noului sit de patrimoniu a fost schimbată în "Păduri de fag antice și primitive din Carpați și alte regiuni ale Europei" ("Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe").

Pădurile vizate din România sunt cele de Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei (Caraș Severin), Masivul Cozia, Lotrișor (Vâlcea), Codrul secular Șinca (Brașov), Codrul secular Slătioara (Suceava), Groșii Țibleșului și Strâmbu Băiuț (Maramureș), conform UNESCO.

Pădurile virgine sunt ultimele zone în care natura supraviețuiește în forma sa pură, fără niciun fel de intervenție umană. Aceste păduri sunt ecosisteme stabile, în care trăiesc până la 13.000 de specii, și ele reprezintă 65% din pădurile virgine rămase pe continent (exceptând Rusia).

Munții Carpați adăpostesc ultimele mari păduri primitive de fag din Europa. Începând cu sfârșitul ultimei Ere Glaciare, aceste păduri s-au dezvoltat netulburate. Arbori ce au ajuns și la peste 50 de metri înălțime domină peisajul acestor păduri. Râși, lupi și urși populează încă acest areal sălbatic, iar specii pe cale de dispariție ale florei și faunei și-au conservat în Carpați diversitatea genetică.

Codul Silvic — benefic pentru lemnul de foc
Noul Cod Silvic a determinat creșterea cu 20% a cantității de lemn de foc provenită din pădurile statului și vândută de către Romsilva populației pentru încălzirea gospodăriilor, este afirmația pe care a făcut-o ministrul Doina Pană, la finele lunii noiembrie, într-un comunicat transmis mass-media.

În viziunea oficialului, Regia Națională a Pădurilor — Romsilva a scos la vânzare, la nivel național, 876.000 mc de lemn de foc pentru populație, la prețul de 151 lei/ mc, iar până la sfârșitul anului se va ajunge la peste un milion de metri cubi. 

Prevederile noului Cod Silvic arată clar modul în care se asigură cu prioritate lemnul de foc pentru populație, a fost adoptat în Parlament la sfârșitul lunii iunie, a fost promulgat de către Președintele României în a doua parte a lunii iulie, iar hotărârea adoptată de Guvern privind noul regulament de valorificare a masei lemnoase a intrat în vigoare în 5 octombrie, după 45 de zile în care a stat în dezbatere publică la Ministerul Apelor și Pădurilor și a parcurs toate procedurile de avizare externă.

Ministrul de resort a subliniat faptul că, până în octombrie, la momentul intrării în vigoare a acestei prevederi, s-a mers pe un regulament de vânzare a masei lemnoase adoptat în 2016, care a prevăzut că doar 15% din volumul de lemn din pădurile statului să fie pus pe piață de către Romsilva, 85% din volum fiind licitat pe picior către agenții economici atestați în exploatarea lemnului.

Doina Pană arăta că punerea în aplicare a prevederii noului Cod Silvic va avea efecte mult mai clare începând cu anul 2018, în condițiile în care Romsilva a anunțat deja că pe noul cadru legislativ, anul viitor se vor pune pe piață pentru populație, strict din pădurile din proprietatea statului, aproape patru milioane de metri cubi de lemn. La această cantitate se adaugă și cea rezultată din exploatarea pădurilor din proprietatea unităților administrativ-teritoriale, gestionată de ocoalele silvice de regim.

Apele într-un plan de management al riscului la inundații
La începutul acestui an, în mandatul Adrianei Petcu, Ministerul Apelor și Pădurilor publică în Monitorul Oficial Planul de Management al Riscului la Inundații, aferent celor 11 bazine hidrografice și fluviului Dunărea — porțiunea cuprinsă pe teritoriul României, pentru perioada 2016 — 2021.

Inițiativa a fost o condiție esențială pentru accesarea fondurilor europene destinate lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor.

Potrivit ministerului de resort, planul cuprinde măsuri specifice și concrete, inclusiv lucrări de investiții, care urmăresc cele cinci domenii de acțiune din ciclul de management al riscului la inundații: Prevenire, Protecție, Pregătire, Conștientizarea riscului la inundații, Refacere/Reconstrucție. Măsurile vor fi implementate la nivel național de către toate instituțiile cu atribuții în managementul acestui tip de risc.

Elaborarea, aprobarea și publicarea PMRI reprezentau condiții esențiale pentru accesarea fondurilor europene aflate la dispoziția României prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 — 2020, destinate lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor și prevenirea pagubelor.

Realizarea primului Plan de Management al Riscului la Inundații constituie și finalizarea etapei a III-a de raportare, precum și realizarea obligațiilor ce revin României din sarcinile asumate pentru implementarea prevederilor Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații.

Tot pe sectorul Ape, ministerul de resort a anunțat, pe 29 noiembrie, că va reactualiza planul de implementare al Directivei cadru privind epurarea apelor uzate urbane, document ce va fi prezentat, ulterior, Comisiei Europene.

În acest context, ministrul Doina Pană a arătat că România are întârzieri în ceea ce privește respectarea termenelor asumate la nivelul anului 2007 pe acest segment, iar cauzele includ atât probleme legate de realizarea achizițiilor de studii si lucrări, deficiențe în implementare, cât și reducerea resurselor financiare naționale disponibile din cauza crizei financiare apărută în anul 2008.

Planul reactualizat de implementare va lua în considerare situația dotării cu sisteme de canalizare și epurare a apelor uzate ale aglomerărilor peste 2.000 de locuitori, existente la sfârșitul anului 2017 și resursele financiare disponibile.

Cât privește starea siguranței barajelor mici, de importanță locală, recent Administrația Națională 'Apele Române' (ANAR) și Ministerul Apelor și Pădurilor au efectuat o analiză în domeniu.

Concluziile au arătat că, în 2017, numărul barajelor mici, de importanță locală, neautorizate, a scăzut de la circa 35% la aproximativ 30%, la nivel național, raportat la anul 2016. De asemenea, iazurile de decantare miniere reprezintă surse de risc pentru zonele adiacente, fiind obligația deținătorilor și a autorităților responsabile să asigure condițiile de siguranță pentru aceste lucrări.

În cadrul aceleiași ședințe comune, a fost discutată situația digurilor de apărare împotriva inundațiilor și au fost prezentate normele tehnice de aplicare a legislației specifice siguranței digurilor de apărare împotriva inundațiilor, în conformitate cu Legea nr. 259/2010, modificată și republicată în anul 2014. În acest sens, procesul de elaborare a acestor norme va fi amplificat în anul 2018, când va începe si activitatea de autorizare a digurilor.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Economie

Cele mai citite din Economie

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe