LEACURI DIN GRĂDINĂ: Țelina

 •  Documentare
543 afişări

Părintele medicinei, Hippocrate, recomanda, în urmă cu 2500 de ani, ca țelina să fie folosită 'în tratamentul nervilor zdruncinați'. Datorită conținutului bogat în vitamine, minerale și acizi organici, țelina este un ideal tonic-stimulator al sistemului nervos, al memoriei și revitalizant general în perioadele de stres. Salatele crude și sucurile de țelină sunt un mijloc ideal pentru păstrarea unui bun confort psihic.

568426a1-d3da-4474-877a-b65f6fe2f44c

Foto: (C) EMIL BADEA / AGERPRES ARHIVA

Țelina este cunoscută din cele mai vechi timpuri mai ales pentru proprietățile ei vindecătoare. În antichitate, era considerată o plantă sfântă, fiind apreciată de romani pentru însușirile medicale deosebite, iar de chinezi pentru calitatea de a menține agerimea și tinerețea spiritului. Era atât de populară în Grecia și în Imperiul Roman, încât a fost consemnată în scrierile filosofilor, în versurile poeților și în tratatele medicilor, care o considerau un medicament deosebit de prețios. Însuși Homer o menționează în "Iliada' și în "Odiseea' drept o iarbă sacră, cu calități terapeutice excepționale. Romanii preparau o băutură alcoolică din rădăcina și semințele de țelină, pentru a-și mări capacitatea de efort și fertilitatea. Medicii romani le prescriau copiilor și adolescenților rădăcină de țelină, pentru a crește mai repede, pentru a fi feriți de boli și de tulburările adolescenței.

Țelina (Apium graveo­lens, în latină) provine dintr-un soi sălbatic răspândit în Europa și în Asia pe terenurile umede, ușor sărate. Treptat, forma sălbatică a intrat în cultură, mai întâi în zona mediteraneană. La început, a fost utilizată pe post de plantă medicinală și pentru decorarea mesei. În Evul Mediu, țelina s-a răspândit în centrul și în nordul Europei, ca urmare a edictului dat de împăratul Carol cel Mare, fiind considerată un remediu universal cu proprietăți diuretice, febrifuge, antiscorbutice, stomahice și, mai ales, afrodisiace. Începând din secolul al XVI-lea, țelina a început să fie cultivată în jurul orașelor, fiind folosită ca legumă și condiment. În Statele Unite, a ajuns la începutul secolului al XIX-lea. Astăzi, este cultivată în două variante — pentru frunze și pentru rădăcină. Țelina albă este cultivată în zone umbrite, ferite de lumina directă a soarelui.

Componentele chimice din rădăcini și frunze sunt foarte variate, ceea ce explică atât valoarea alimentară, cât și terapeutică. Pe lângă un conținut mediu de apă (83%), se găsesc în rădăcini: zaharuri (5%), proteine, o mare bogăție de săruri minerale (potasiu, sodiu, calciu, magneziu, fier, iod, etc), vitamine (A, B1, B2, B6, C), precum și un ulei eteric (bogat în apiol, bergapten și anhidridă sedanoică), care imprimă mirosul și gustul caracteristic. Uleiul eteric din semințe reprezintă 2%.

De la această plantă, în prepararea remediilor naturale, se folosesc frunzele, căpățâna și semințele.

Țelina reprezintă o legumă indicată nu numai în alimentația zilnică, pentru întărirea sistemului imunitar, dar și în perioadele de convalescență, în anemii sau în stările acute de surmenaj.

Conține substanțe care ajută la relaxarea mușchilor din jurul arterelor și permit dilatarea vaselor de sânge, fapt care conduce la scăderea tensiunii arteriale. Efectul țelinei asupra tensiunii arteriale este cunoscut în medicina chineză încă din cele mai vechi timpuri. Scade colesterolul. Previne și ajută în tratarea diabetului. Are efecte evidente în reumatismul infecțios, artroze, lumbago și gută, cu rol în eliminarea substanțelor toxice, precum și efecte antiinflamatoare, depurative și ușor calmante în durerile articulare, mai ales la persoanele în vârstă. Este un remediu contra afecțiunilor bronșice și pulmonare. Este un diuretic natural.

Prin proprietățile antiseptice, cicatrizante și antipruriginoase, preparatele din țelină sunt remedii excelente în profilaxia bolilor de piele, cu mare eficiență în vindecarea de ulcerații, plăgi tegumentare, degerături, contuzii, vânătăi, sclerodermie, dermatoze alergice, psoriazis și acnee juvenilă.

Previne cancerul de stomac și colon — studii de laborator au arătat că există nu mai puțin de opt substanțe cu efecte citostatice în rădăcina țelinei. Alte substanțe din rădăcina acestei legume, care între altele dau țelinei mirosul specific, au un important rol în prevenirea proceselor de malignizare. Studii făcute în New Jersey, Statele Unite, au arătat că mai multe principii active din țelină stopează dezvoltarea formațiunilor tumorale din colon.

Ajută la eliminarea calculilor renali. Previne litiaza biliară. Asigură echilibrul hormonal la femei. Îndepărtează constipația.

Țelina urcă în topul listei de alimente care ajută la atenuarea simptomelor alergiei alături de morcovi, ghimbir, mentă, pătrunjel, mușețel și varză.

Și nu în ultimul rând este un afrodisiac natural și poate fi folosit cu succes în curele de slăbire. Curele de țelină pot conduce la apariția fotodermatitelor (sensibilitate exagerată a pielii la radiația solară). De aceea, persoanele ce consumă țelină în cure intensive nu trebuie să se expună la soare puternic, fără să folosească creme cu rol de filtrare sau de blocare a radiațiilor ultraviolete. În cazul aplicațiilor externe cu țelină, expunerea la soare este strict interzisă, vreme de minimum 24 de ore.

Esențial de știut este că substanțele cu proprietăți vindecătoare se găsesc preponderent în coaja țelinei, pe care de obicei gospodinele o curăță și apoi o aruncă, nefiind consumată. Ea conține cele mai multe substanțe antibiotice și antifungice din plantă, dar și vitamine cum ar fi C, B1, B2, B6 sau B9, toate cu rol în protecția contra radicalilor liberi, în întărirea imunității și a rezistenței noastre la factorii de mediu agresivi. Sub coaja cea bogată în vitamine, se află calciu, potasiu, magneziu, fosfor și fier, adică mai toate mineralele cu rol în menținerea sănătății sistemului nervos și a celui endocrin. Ca atare, pentru a fi eficientă în terapie, țelina trebuie consumată cu tot cu coajă și în stare crudă.

Ca o concluzie finală, toate părțile plantei ar trebui să fie nelipsite din alimentația noastră curentă.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Documentare

Cele mai citite din Documentare

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe