ALEGERILE PREZIDENȚIALE DIN 1996

 •  Documentare
2185 afişări

Alegerile prezidențiale din noiembrie 1996 s-au desfășurat în conformitate cu Legea nr. 69 din 15 iulie 1992. Legea care a reglementat modul de desfășurare a alegerilor din 1996 nu a prevăzut nicio modificare în raport cu Decretul-lege nr. 92 din 14 martie 1990. Condițiile de vârstă, de semnături și de domiciliu au rămas astfel aceleași, alegerile din 1990, 1992 și 1996 defășurându-se după aceleași reguli.

1124e0a2-8d1c-44a0-9ef0-8585585482ca

Alegerile prezidențiale 1996, Constanța
Foto: (c) Octavian SERBĂNESCU / AGERPRES ARHIVĂ

Potrivit unui comunicat al BEC de la 24 octombrie 1996, fiecare cetățean cu drept de vot, care intenționa să-și exercite acest drept fundamental își putea exprima opțiunile electorale la centrul de votare în raza căruia domicilia. În situația în care acest lucru nu era posibil, datorită deplasării pe termen mai lung în alte localități, operațiunea votării se putea desfășura, fie la centrele de votare din locul în care se afla în ziua scrutinului, fie la centrele speciale de votare ce se organizau în aeroporturi, gări, autogări etc, unde se întocmeau liste speciale.

În străinătate, s-a putut vota pe baza pașaportului diplomatic, de serviciu sau turistic, ori a buletinului de identitate, însă, potrivit hotărârii BEC, numai dacă viza de intrare în țara respectivă era anterioară datei când aveau loc alegerile. Un comunicat al MAE de la 31 octombrie 1996 preciza că organizează alegeri în circumscripții electorale ce vor fi înființate în 100 de ambasade române din străinătate. Aceste circumscripții erau numerotate începând cu 1239, ultima circumscripție din țară fiind 1238.

Candidați la funcția supremă în stat


Un număr de 16 candidați s-a înscris în cursa prezidențială la scrutinul din 1996. În 1990 se înscriseseră doar 3 candidați, în timp ce la cele din 1992 doar 6.

Emil Constantinescu, candidatul Convenției Democrate Române (CDR)
Foto: (c) Paul BUCIUTA / AGERPRES ARHIVĂ

Candidatul Convenției Democrate Române (CDR) la alegerile prezidențiale din 1996 a fost președintele alianței Emil Constantinescu. CDR era o alianță politică și electorală formată la 5 decembrie 1991 și reînregistrată la Tribunal la 6 septembrie 1996.

La alegerile din 1996, CDR avea următoarea componență: Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD), Partidul Național Liberal (PNL), Partidul Național Liberal-Convenția Democratică (PNL-CD), Partidul Ecologist Român (PER), Federația Ecologistă din România (FER). La formarea sa, în decembrie 1991, din CDR făceau parte: Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD), Partidul Național Liberal (PNL), Partidul Alianța Civică (PAC), Partidul Social Democrat Român (PSDR), Partidul Ecologist Român (PER) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). Alături de aceste partide politice în CDR erau incluse și o serie de formațiuni politice și civice din cadrul Forumului Democratic Antitotalitar din România: Partidul Unității Democratice, Uniunea Democrat-Creștină, Alianța Civică, Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, Solidaritatea Universitară, Asociația '21 Decembrie', Mișcarea România Viitoare, Sindicatul Politic 'Fraternitatea' și Uniunea Mondială a Românilor Liberi.

Emil Constantinescu a fost primul care și-a prezentat oficial programul prezidențial 'Acum pentru România' la data de 27 iunie 1996. Deși mai erau încă trei luni până la lansarea campaniei prezidențiale propriu-zise, Emil Constantinescu a motivat alegerea acestui moment prin faptul că electoratul trebuie să fie informat cu privire la oferta politică a candidatului. Acesta și-a lansat oficial candidatura, la 4 septembrie 1996, în prima zi a campaniei electorale, în localitatea Ruginoasa din județul Iași, locul de naștere al lui Alexandru Ioan Cuza, intrând în cursa prezidențială prin rostirea așa-numitei 'Proclamații de la Ruginoasa'.

Emil Constantinescu și-a depus candidatura la BEC, la 9 septembrie 1996. În cadrul campaniei electorale a lansat mai multe programe și inițiative electorale, grupate tematic, între care: 'Proclamația de la Ruginoasa', de la 4 septembrie; 'Apelul de la Alba Iulia pentru reconciliere națională', de la 9 septembrie, 'Decada fiii satului', de la 27 septembrie, 'Contractul cu tinerii', de la 1 octombrie.

În cadrul Conferinței Naționale a PDSR din 26 iulie 1996, Ion Iliescu a acceptat oferta de sprijin din partea PDSR pentru alegerile prezidențiale din 1996. La acuzațiile aduse de majoritatea formațiunilor politice la ideea unei noi candidaturi a lui Ion Iliescu, acesta a precizat în context că își depune candidatura pentru al doilea mandat constituțional. Ion Iliescu participa în 1996 pentru a treia oară la alegerile prezidențiale din partea aceluiași partid politic: FSN (1990), FDSN (1992), PDSR (1996).
La 28 august a avut loc și lansarea oficială a candidatului PDSR.

Ion Iliescu, candidatul Partidului Democrației Sociale din România (PDSR), la alegerile prezidențiale din 1996
Foto: (c) Ion Simion MECHNO / AGERPRES ARHIVĂ

Candidatul Uniunii Social Democrate (USD), Petre Roman s-a lansat în cursa pentru alegerile prezidențiale, la 4 septembrie 1996, cu ocazia primei Convenții Naționale Extraordinare a USD. Și-a depus candidatura la BEC la 25 septembrie susținând că 'în calitate de președinte al României, va avea un alt caracter, mai apropiat de oameni, de societatea civilă, de țară în ansamblu'. USD era o alianță electorală creată în vederea alegerilor din 1996, la 27 septembrie 1995 și formată din Partidul Democrat (fostul FSN) și Partidul Social-Democrat Român (PSDR). Petre Roman s-a înscris în 1996 pentru prima dată în cursa prezidențială.

Un alt candidat aflat la prima candidatură a fost liderul PRM Corneliu Vadim Tudor.

Reprezentantul PUNR, Gheorghe Funar, a fost desemnat drept candidat la președinție pentru a doua oară după 1989 de către Consiliul Național la 15 iulie 1996. Gheorghe Funar și-a lansat oficial candidatura la 31 august și a depus-o la BEC la 18 septembrie

Tot la 15 iulie a mai fost desemnat, în cadrul Consiliul Reprezentanților Unionali să participe la alegeri și reprezentantul UDMR, Gyorgy Frunda. Lansarea oficială și prezentarea programului electoral ale candidatului UDMR au avut loc la 6, respectiv 9 septembrie.

Formațiunile liberale au avut la alegerile prezidențiale din 1996 candidați diferiți. O parte dintre acestea, precum PNL și PNL-CD s-au înscris în CDR care a fost reprezentată de un candidat comun: Emil Constantinescu. Alte formațiuni liberale precum PAC și PL 93, regrupate în alianța electorală ANL, au avut un alt candidat în persoana lui Nicolae Manolescu. Președintele Partidului Național Liberal-Câmpeanu (PNL-C), Radu Câmpeanu, care la alegerile din 1990 a candidat la prezidențiale din partea PNL, a reprezentat la scrutinul din 1996 alianța electorală Alianța Național Liberală Ecologistă (ANLE).

Adrian Păunescu a fost desemnat de către Partidul Socialist al Muncii drept candidat la președinția României încă din februarie 1996. A fost al treilea candidat care și-a depus candidatura la BEC, la 7 septembrie.

Adrian Păunescu, candidatul Partidului Socialist al Muncii, (PSM), la alegerile prezidențiale din 1996
Foto: (c) ARTUR MUSTATA / AGERPRES ARHIVĂ

Ioan Pop de Popa a fost candidatul Uniunii Naționale de Centru (UNC) — o alianță electorală formată din Partidul Democrat Agrar din România (PDAR), Partidul Umanist Român (PUR) și Mișcarea Ecologistă Română (MER).

Candidatul Partidului Socialist (PS), Tudor Mohora, și-a depus candidatura la BEC la 14 septembrie, după ce s-a lansat în cursa prezidențială la 2 septembrie 1996. George Muntean, fostul candidat al Partidului Democrat Creștin, a fost la alegerile din 1996 candidatul Partidului Pensionarilor din România (PPR). Inginerul Constantin Niculescu, absolvent al Facultății de Automobile Rutiere, a participat la cursa prezidențială din partea Partidului Național al Automobiliștilor (PNA). Constantin Mudava și-a înscris candidatura ca independent la BEC, la 10 septembrie 1996. Diaconul Nuțu Anghelina a fost al doilea candidat independent din cursa prezidențială din 1996. A doua candidatură independentă a aparținut generalului Nicolae Militaru.

Pregătirea scrutinului


Potrivit datelor furnizate de BEC la 21 octombrie 1996, din 22.680.951 de locuitori, la scrutinul din luna noiembrie a aceluiași an, la nivelul întregii țări, au avut drept de vot 17.218.654 de alegători cu vârsta de peste 18 ani inclusiv.

La 3 noiembrie 1996, în intervalul orar 6.00-21.00, 13.088.388 (76.01%) dintre cetățenii cu drept de vot s-au prezentat la urne. În cele 42 de circumscripții electorale (reprezentând cele 41 de județe ale țării, plus municipiul București), au fost amenajate 15.117 secții de votare (număr superior celui de la alegerile locale din luna iunie a aceluiași an datorită deschiderii de secții la ambasade, spitale și cămine studențești) — dintre care 1.338 în Capitală. Acestora li s-au adăugat alte 47 secții speciale organizate în gări, aerogări și autogări, pentru persoanele aflate în tranzit (în total, în țară au fost amenajate 15.164 de secții de votare. Cetățenii români aflați în străinătate și-au putut exercita dreptul la vot în 173 de secții electorale organizate pe nave sau la reprezentanțele diplomatice românești.

Observarea alegerilor


Alegerile din noiembrie 1996 au fost monitorizate de 238 de observatori străini, dintre care 116 diplomați acreditați la București, și de 72 de jurnaliști străini.
Structurile europene au fost reprezentate de 57 de delegații: Adunarea Parlamentară a OSCE (47), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (6), Parlamentul European (2), Comisia Europeană (1), Partidul Socialiștilor Europeni (1).

În ceea ce privește societatea civilă, aceasta a fost reprezentată de Organizația 'Est Liberte' (22), Fundația Soros (17), Fundația Hans Seidel (1), Institutul pentru Democrație și Asistență Electorală din Stockholm (1). Cu privire la observarea alegerilor de către unele segmente ale societății civile din România, o mare parte din ONG-uri s-au retras înainte de începerea primului tur de scrutin.

Rezultatele primului tur de scrutin


În urma primului tur de scrutin, candidatul PDSR Ion Iliescu s-a plasat pe primul loc obținând 32.25% din voturile valabil exprimate (4.081.093), în timp ce candidatul CDR Emil Constantinescu a obținut 28.22% (3.569.941).

Al treilea loc a fost ocupat la alegerile din 3 noiembrie 1996 de candidatul USD, Petre Roman, care a obținut 20.54% (2.369.941). Următoarele locuri au revenit în ordinea numărului de voturi candidatului UDMR, Gyorgy Frunda (6.02% și 761.411 de voturi), liderului PRM, Corneliu Vadim Tudor (4.72% și 597.508 de voturi), reprezentantului PUNR, Gheorghe Funar (3.22% și 407.828 de voturi) și lui Tudor Mohora de la PS (1.27% și 160.387 de voturi).

Restul candidaților, în număr de 9, au obținut sub un procent: Nicolae Manolescu (ANL) a obținut 0.71%, Adrian Păunescu (PSM), 0.69%, Ioan Pop de Popa (UNC), 0.47%, George Muntean (PPR), 0.43%, Radu Câmpeanu (ANLE), 0.35%, Constantin Niculescu (Partidul Național al Automobiliștilor), 0.24%. Independenții Nuțu Anghelina, Constantin Mudava și Nicolae Militaru au obținut cele mai mici scoruri: 0.34%, 0.31%, respectiv 0.24%.

Niciunul dintre candidați neobținând 50%+1 din totalul voturilor valabil exprimate, s-a organizat un al doilea tur în cadrul căruia s-au înfruntat liderul PDSR Ion Iliescu și cel al CDR, Emil Constantinescu. La primul tur de scrutin s-a înregistrat o prezență la vot de 76,01% (13.088.388 de alegători) dintre cei 17.218.654 de alegători, voturile valabil exprimate fiind în număr de 12.652.900 (96.67%). Voturile nule au reprezentat 3.26% (426.545 de voturi) din numărul total.

Presa străină despre rezultatele de după primul tur


La 5 noiembrie Agenția France Presse aprecia că Ion Iliescu, care pare în dificultate față de Emil Constantinescu, întruchipează 'tranziția democratică' română și voința de ancorare în Occident. Cu toate acestea, Agenția arată că bilanțul politic, economic și social al lui Ion Iliescu este puternic contestat. Se mai arată de asemenea că Iliescu este singurul lider al fostelor state comuniste provenit chiar din rândul comuniștilor și care a rămas la putere fără discontinuitate din 1989, alături de un guvern ce i-a rămas fidel.

Associated Press arăta la aceeași dată că pentru prima dată de la căderea comunismului, acum aproape șapte ani, Opoziția a câștigat cel puțin o parte din puterea politică. Printr-un vot reflectând nemulțumirea populației legată de corupția nestăvilită și nivelul scăzut de trai, CDR, formațiune de centru-dreapta, a ieșit la alegeri cel mai puternic grup parlamentar, depășind PDSR. The Washington Post relata că, la șapte ani de la violenta răsturnare a dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, România pare să se îndrepte spre o evoluție pașnică. Ion Iliescu, un fost oficial al PCR, care a condus țara pe o cale ezitantă a reformei, a fost catalogat drept vulnerabil pentru prima oară de la preluarea puterii în 1990.

Rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin


Potrivit rezultatelor finale ale BEC, date publicității la 19 noiembrie, în urma celui de-al doilea tur, Emil Constantinescu l-a surclasat pe Ion Iliescu cu un scor de 54,41% (7.057.906 de voturi). Ion Iliescu, la rândul său, a obținut 45,59% (5.914.579 voturi).

Alegeri prezidențiale 1996, Piața Universității
Foto: (c) Lucian TUDOSE / AGERPRES ARHIVĂ

Prezența la vot la cel de-al doilea tur de scrutin de la 17 noiembrie a fost de 75.90%, cu aproape două procente mai ridicată decât la precedentele alegeri din octombrie 1992 (74.19%). Procentul de 75.90% avea să fie ultimul indicând o prezență ridicată la alegerile prezidențiale și parlamentare de după 1989. La următoarele alegeri din decembrie 2000 și decembrie 2004, participarea la vot s-a înscris într-un trend descendent: 57.50% în 2000, respectiv 55.21% în 2004.

Declarațiile candidaților după al doilea tur de scrutin


Emil Constantinescu a declarat la 18 noiembrie că victoria înseamnă undă verde pentru a începe accelerarea reformelor, după ce CDR pe care o conduce a înlăturat de la guvernare partidul de stânga al lui Ion Iliescu. 'Este victoria milioanelor de români, care au suportat ani de represiune și și-au păstrat speranța într-o viață mai bună. A sosit timpul pentru acțiune. Din acest moment va trebui să trecem la treabă. Vom avea un program de austeritate. Avem o moștenire extrem de dificilă. Guvernul trebuie să aplice reforma pe termen lung, dar trebuie să și obțină rezultate rapid' a declarat Emil Constantinescu.

Perdantul Ion Iliescu a declarat, la rândul său, că trebuie 'să învățăm din spiritul mișcării olimpice: chiar dacă câștigi sau pierzi, mergi înainte'.

AGERPRES (Documentare — Horia Plugaru)
Citiți versiunea integrală a acestui documentar pe fluxul destinat abonaților AGERPRES

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Documentare

Cele mai citite din Documentare

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe