ALEGERILE PREZIDENȚIALE DIN 2004

 •  Documentare
3105 afişări

La data de 28 noiembrie 2004, aproximativ 18 milioane de români au fost așteptați la vot pentru a alege noul președinte al țării și noul legislativ, urnele fiind deschise în intervalul 7,00-21,00.

97911f33-bf75-4020-bdf0-cbc17d40b130

Foto: (c) SIMION MECHNO/AGERPRES ARHIVĂ

Mandatul președintelui țării, modificat prin Constituție
Proiectul de revizuire a Constituției adoptat în Parlament a fost supus unui referendum la 18 și 19 octombrie 2003. Noua Constituție a intrat în vigoare pe 29 octombrie 2003. Potrivit noii Constituții, mandatul președintelui țării devine de cinci ani, astfel încât în 2008 urmau să se organizeze alegeri doar pentru Parlament, cele pentru Președinție fiind programate pentru 2009.

Abia în anul 2024, alegerile parlamentare vor mai coincide cu cele prezidențiale. Potrivit legii 370/2004 pentru alegerea președintelui României, pentru a se putea înscrie în cursa prezidențială, candidații au trebuit să facă dovada susținerii din partea a cel puțin 200.000 de cetățeni români cu drept de vot.

Organizarea alegerilor
În cele 42 de circumscripții electorale din România au fost amenajate 17.564 secții de votare, în timp ce în afara granițelor țării au fost amenajate 153 de secții, în 90 de țări. Cei 17.995.828 de cetățeni români cu drept de vot au avut de ales între 12 candidați la funcția supremă în stat.

Conform ordinii înscrierii în competiția electorală, pe buletinul de vot pentru alegerea președintelui României figurau Adrian Năstase (Uniunea Națională PSD+PUR), Traian Băsescu (Alianța D.A. PNL-PD), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Gheorghe Dinu (independent), Gigi Becali (PNG), Bela Marko (UDMR), Marian Miluț (Acțiunea Populară), Raj Tunaru (PTD), Petre Roman (FDR), Ovidiu Tudorici (URR), Gheorghe Ciuhandu (PNȚCD) și Aurel Rădulescu (APCD).

Acreditarea observatorilor și ziariștilor străini la alegerile prezidențiale
Un număr de 58 de observatori străini au fost acreditați până la 25 noiembrie 2004 de Biroul Electoral Central (BEC). Totodată, peste 60 de ziariști străini au fost acreditați pe lângă BEC.

Ca urmare a unei invitații oficiale adresate de Guvern în iunie 2004, în România a fost prezentă o Misiune de Evaluare a Alegerilor desemnată de Oficiul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) al OSCE. Raportul misiunii tehnice de evaluare, publicat la data de 21 octombrie 2004, preciza că în România sunt create condițiile pentru 'asigurarea unui nivel substanțial de transparență' a procesului electoral și propunea trimiterea în țara noastră a unei misiuni de evaluare a alegerilor pe termen scurt, formată din 6 observatori.

Având în vedere importanța scrutinului din 2004, ultimul înaintea integrării de jure a României în Uniunea Europeană, precum și acțiunea fermă a României în vederea asigurării desfășurării unor alegeri libere, corecte și transparente, Guvernul României a solicitat OSCE suplimentarea misiunii de evaluare. Misiunea OSCE de Evaluare a Alegerilor a fost formată din 18 persoane (asistată de 8 traducători).

Alături de observatorii din componența misiunii de evaluare a OSCE, au mai fost acreditate 20 de persoane propuse de Ambasada SUA (diplomați, funcționari USAID, doi reprezentanți ai International Republican Institute, interpreți), patru reprezentanți ai National Democratic Institute din SUA, 5 membri ai Ligii Apărării Drepturilor Omului din Republica Moldova (LADOM), reprezentantul unui ONG francez, RECIDEV, precum și doi diplomați ai Ambasadei Indoneziei la București.

Rezultate după primul tur al alegerilor pentru funcția de președinte al României
Din totalul de 18.449.676 de alegători înscriși pe liste, s-au prezentat la vot doar 58,51%, adică 10.794.653. S-au "calificat" pentru turul doi Adrian Năstase din partea Uniunii PSD+PUR și Traian Băsescu din partea Alianței PNL-PD, cu 40,94% adică 4.278.864, respectiv 33,92% adică 3.545.236 din totalul voturilor valabile exprimate.

Rezultatele din primul tur de scrutin arată că Adrian Năstase a fost votat în 28 de județe ale țării, majoritatea din Moldova și Oltenia, iar Traian Băsescu a fost preferat de locuitorii din 10 județe, cele mai multe din Transilvania, alături de București.


Militarii romani din Afganistan au votat in cadrul secției de votare 1395 amenajata in cadrul Batalionului 281 'Bold Eagles'
Foto: (c) TRAIAN NEGULESCU/AGERPRES ARHIVĂ

Restul candidaților pentru Palatul Cotroceni s-au clasat după cum urmează: Corneliu Vadim Tudor (Partidul România Mare, PRM) a obținut 12,57% din totalul voturilor valabil exprimate, urmat de Marko Bela (Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, UDMR) — 5,10%, Gheorghe C. Ciuhandu (Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, PNȚCD) — 1,90%, Gigi Becali (Partidul Noua Generație, PNG) — 1,77%, Petre Roman (Partidul Forța Democrată din România, FDR) — 1,35%, Gheorghe Dinu (independent) — 1,08%, Marian Petre Miluț (Acțiunea Populară, AP) — 0,42%, Ovidiu Tudorici (Uniunea pentru Reconstrucția României, URR) — 0,36%, Aurel Rădulescu (Alianța Populară Creștin Democrată, APCD) — 0,34%, și Alexandru Raj Tunaru (Partidul Tineretului Democrat, PTD) — 0,26%. Rezultatele primului tur de scrutin au fost validate de Curtea Constituțională la 3 decembrie, confirmând intrarea în cel de-al doilea tur a primilor doi candidați.


Primul ministru Adrian Năstase și soția sa, Dana Năstase, au votat la Școala Generală nr. 17 din București
Foto: (c) ARTUR MUSTAȚĂ/AGERPRES ARHIVĂ

Pregătiri pentru turul doi al alegerilor prezidențiale
În ziua de 12 decembrie 2004, electoratul român a fost așteptat la vot pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, la care au participat Adrian Năstase, candidat din partea Uniunii Naționale PSD+PUR, și Traian Băsescu, din partea Alianței D.A. PNL-PD. Cei doi candidați la președinție s-au întâlnit, față în față, o singură dată în cadrul unei dezbateri televizate, în toată campania electorală, și cea pentru primul tur de scrutin, și cea pentru al doilea tur.

Confruntarea dintre cei doi, găzduită de TVR 1, a avut loc la 8 decembrie, în emisiunea 'Destinația Cotroceni'. Întâlnirea dintre cei doi candidați a fost fixată în urma deciziei Birourilor Permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, de la 6 decembrie.

Foto: (c) SIMION MECHNO/AGERPRES ARHIVĂ

La 12 decembrie au fost așteptați la urne 17.995.828 de cetățeni cu drept de vot, conform listelor electorale permanente. În cele 41 de circumscripții electorale județene și cea a municipiului București au fost înființate 17.559 de secții de votare, din care 6.141 în 103 municipii, 1.556 în 210 orașe și 9.714 în 2.819 comune. În afara granițelor țării au fost organizate 153 de secții de votare.

Secția de votare specială organizată în incinta Gării de Nord.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/AGERPRES ARHIVĂ

OSCE despre desfășurarea campaniei electorale pentru turul al doilea
Conform biroului OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare din Europa) pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), care a monitorizat desfășurarea scrutinului, cel de-al doilea tur al scrutinului prezidențial s-a desfășurat satisfăcător, dar au rămas anumite probleme de ordin administrativ.

'Principala problemă înregistrată la primul tur de scrutin — lipsa unui element de siguranță adecvat care să preîntâmpine votul în mai multe centre electorale — a fost parțial eliminată în cursul celui de-al doilea tur de scrutin, prin limitarea numărului de centre de votare pentru persoanele aflate în tranzit', a declarat ambasadorul Stephen Nash, șeful Misiunii OSCE de monitorizare a alegerilor.

Rezultatele turului doi
În seara zilei de 13 decembrie 2004, Biroul Electoral Central a dat publicității rezultatele finale ale turului al doilea al alegerilor prezidențiale, după centralizarea tuturor voturilor exprimate la toate secțiile de votare din țară, Traian Băsescu obținând 51,23%, reprezentând 5.126.794 voturi, iar Adrian Năstase — 48,77%, reprezentând 4.881.520 voturi.


Candidatul Alianței D.A. PNL-PD la Președinție, Traian Băsescu, a votat la Secția de votare nr. 157 de la Grupul Școlar A.D. Xenopol.
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/AGERPRES ARHIVĂ

Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne înscriși în listele electorale existente la secțiile de votare a fost de 10.112.262 de cetățeni cu drept de vot, reprezentând 55,21% din numărul total al alegătorilor. Numărul total al voturilor valabil exprimate a fost de 10.008.314, reprezentând 98,97%, numărul total al voturilor nule a fost de 10.3245, adică 1,02%.

Numărul buletinelor de vot primite de secțiile de votare a fost de 20.358.425, iar numărul total al buletinelor de vot neîntrebuințate și anulate a fost de 10.246.246.
Presa internațională despre rezultatele finale ale cursei pentru Palatul Cotroceni
Importante publicații din lume au reflectat pe larg rezultatele scrutinului prezidențial din România anului 2004. Astfel, cotidianul britanic The Times puncta că 'noul președinte va fi la fel de concentrat asupra aderării României la UE, ca și rivalul său: aceasta este vestea bună. Însă probleme României rămân enorme, iar puterea politică de a le depăși ridică semne de întrebare: aceasta este marea teamă.'

The Guardian vorbea despre o victorie-surpriză a președintelui Traian Băsescu, 'România a fost aruncată într-o perioadă incertă, dar plină de speranțe, în urma agitației politice de la începutul acestei săptămâni, când primarul Bucureștiului, Traian Băsescu, a răsturnat predicțiile și în același timp stabilimentul politic actual, câștigând la fotografie președinția acestei țări'.

Și Financial Times scria despre 'victoria-surpriză a lui Băsescu în turul doi al alegerilor prezidențiale din România', completând: 'în timpul campaniei prezidențiale, Traian Băsescu s-a angajat să continue drumul României către aderarea la UE, în 2007. De asemenea, trebuie spus că a sprijinit puternic aderarea României la NATO, iar acum s-a angajat să mențină trupele românești în Irak'.

Conform Le Temps, 'principala provocare a noului președinte român va fi reunirea celor două Românii, arătate de recentele alegeri prezidențiale: cea urbană cu tendință liberală, care l-a votat pe Traian Băsescu, și cea rurală, care are nevoie de ajutor și care și-a dat votul lui Adrian Năstase.'

În sfârșit, Corriere della Sera calcula că în cazul în care 'Traian Băsescu își va menține promisiunile, România va cunoaște cea mai importantă cotitură de după 1989, va deveni o țară normală, cu instituții epurate, în sfârșit, de presiuni și interferențe politice, cu o magistratură eficientă și onestă, cu o presă liberă.

Traian Băsescu poate face acest lucru, are forța, tenacitatea, carisma necesară, după cum au spus tinerii veniți luni seara în număr mare să îl aclame pe noul președinte al României care s-a impus în balotaj cu 51,23 % din voturi față de 48,77 obținute de premierul Adrian Năstase.'

AGERPRES (Documentare — Horia Plugaru)
Citiți versiunea integrală a acestui documentar pe fluxul destinat abonaților AGERPRES

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Documentare

Cele mai citite din Documentare

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe