Alegerile parlamentare din 2000

 •  Documentare
720 afişări

Noutatea legislativă la alegerile parlamentare din anul 2000 a fost creșterea pragului electoral de la 3% la 5% pentru partide. Din cele 88 de formațiuni politice, partide, alianțe și organizații ale minorităților naționale care au depus liste electorale, după scrutinul din 26 noiembrie 2000 au intrat în parlament doar cinci. Pentru a doua oară în istoria post-decembristă, în România s-a produs alternanța la guvernare, alegerile fiind câștigate de Polul Democrat Social din România, format din PDSR, PSDR și PUR.

223a449f-a921-4738-9b92-1016f13f52d8

În imagine: Alegerile legislative din anul 2000 s-au desfășurat în România, simultan cu cele prezidențiale, la 26 noiembrie 2000; imagine dintr-o secție de votare din București.

Cadrul legal

Alegerile parlamentare din 26 noiembrie 2000 s-au desfășurat în temeiul Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, modificată ulterior prin Legea nr.115/1996 pentru alegerile din 1996 și ordonanțele de urgență nr. 63/2000, nr. 129/2000 și nr. 154/2000 pentru alegerile din 2000.

Diferența majoră dintre toate aceste acte normative consta în stabilirea pragului electoral. Astfel, spre deosebire de Decretul-Lege din 1990, care nu condiționa accesul în Parlament de obținerea unui anume procent din totalul voturilor valabil exprimate la nivel național, Legea electorală din 1992 a stabilit un prag electoral de 3%, care a funcționat pentru alegerile din 1992 și 1996.

Pentru alegerile din 2000, Ordonanța de urgență nr. 129/2000 a impus un prag de 5% pentru partide și unul special pentru coaliții de minimum 8% și maximum 10%.

Totodată, pentru legislatura 2000-2004, numărul mandatelor de senatori și deputați a fost redus cu patru. Astfel, Senatul urma să aibă 140 de mandate, față de 143 în legislatura 1996-2000, iar Camera Deputaților 327, față de 328.

De asemenea, Legea electorală prevedea atribuirea unor locuri în Parlament organizațiilor minorităților naționale. Pentru ca o astfel de organizație să fie reprezentată trebuia să întrunească cel puțin 5 la sută din numărul de voturi necesare validării unui mandat de deputat (câteva mii). După alegerile din 1996, minoritățile naționale, cu excepția celei maghiare (care a avut mai mulți parlamentari în funcție de voturile acordate UDMR), au avut în Parlament 15 reprezentanți, câte unul din fiecare formațiune.

Pe listele pentru Camera Deputaților s-au înscris 9.828 de candidați, iar la Senat peste 4.000, din partea a 88 de partide, alianțe politice și alianțe electorale, organizații ale minorităților și candidați independenți.

La 23 august 2000, s-a stabilit, în cadrul unei întâlniri dintre premierul Mugur Isărescu și liderii din coaliție, respectiv Ion Diaconescu, Ioan Mureșan și Vlad Roșca din partea PNȚCD, Marko Bela, Verestoy Attila și Laszlo Borbely — UDMR, Mircea Ionescu Quintus și Valeriu Stoica — PNL, Radu Berceanu și Sorin Frunzăverde — PD și Smaranda Dobrescu — PSDR, ca turul I al alegerilor parlamentare și prezidențiale să se desfășoare în ziua de 26 noiembrie 2000, iar campania electorală să dureze 45 de zile.

În imagine: Alegători într-o secție de votare din București.

La 10 octombrie 2000, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență privind modificarea și completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și a Legii nr. 69/1992 pentru alegerea președintelui României. Potrivit ordonanței, devenea posibilă constituirea alianțelor electorale pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului. Până în acel moment, alianțele electorale se constituiau numai pentru alegerile locale și se înregistrau la Biroul Electoral Central (BEC). Prin această ordonanță, partidele politice și alianțele politice se puteau asocia între ele, la nivel național, pe bază de protocol, constituind o alianță electorală în scopul participării la alegerea Camerei Deputaților și a Senatului. Candidaturile pentru Camera Deputaților și Senat se propuneau pe liste separate numai de partidele politice și alianțe ale acestora, precum și de alianțe electorale.

În cadrul celor 42 de circumscripții electorale stabilite la nivelul întregii țări au fost înființate 15.240 de secții de votare, din care 1.205 în Capitală. Cetățenii români din afara granițelor și-au putut putea exprima dreptul de vot în 152 de secții din 88 de țări. În Capitală au funcționat 1.155 de secții de votare permanente, plus 50 de secții de votare speciale — 22 în unitățile militare și 28 în spitale, campusuri universitare, gări, autogări—, la care au putut vota bolnavii, studenții, militarii sau cei aflați în tranzit în București.

În afara granițelor țării au fost așteptați la urne aproximativ 200.000 de români, trecuți pe listele permanente externe. Numărul acestora a fost stabilit pe baza comunicărilor transmise de misiunile diplomatice, având în vedere prezența la vot la alegerile anterioare. Cele mai multe secții de votare au fost organizate în SUA — 20, urmate de Ungaria — 10, Ucraina — 3 , Franța — 3, Germania — 3, Brazilia — 3, Canada — 3 și Republica Moldova — 1.

Dintre cei 17.724.726 de cetățeni cu drept de vot așteptați la urne, aproximativ 1.709.758 erau din București. Din numărul de alegători înscriși pe listele electorale permanente, 55,4% erau din mediul urban și 44,6% din mediul rural. Pe grupe de vârstă, ponderea a fost deținută de tineri (între 18 și 29 ani) cu 26%, urmați de persoanele vârstnice (peste 60 ani) cu 24 de procente, 18% fiind persoane între 30-50 ani și 14% între 50-59 ani.

Campania electorală

Judecătorii Biroului Electoral Central (BEC) au hotărât, la 19 octombrie 2000, admiterea protocolului de constituire a alianței electorale dintre Partidul Național Țărănesc — Creștin Democrat, Uniunea Forțelor de Dreapta, Alianța Națională Creștin Democrată, Federația Ecologistă Română și Partidul Moldovenilor sub denumirea de ''Convenția Democrat Română 2000'' în scopul participării la alegerea Camerei Deputaților și Senatului.

La 20 octombrie 2000, reprezentanții principalelor partide politice din România participante la alegerile parlamentare din noiembrie au semnat, la București, un Protocol pentru deontologia campaniei electorale, inițiat de Asociația Pro Democrația. La semnarea protocolului nu au fost prezenți reprezentanții PDSR și CDR 2000, deși aceste formațiuni își confirmaseră participarea.

La alegeri au fost acreditați 10.472 de observatori interni și câteva sute de observatori externi.


Rezultate

Din cele 88 de formațiuni politice, partide, alianțe și organizații ale minorităților naționale care au depus liste electorale, după alegerile de la 26 noiembrie 2000 au intrat în parlament doar cinci forțe politice: Polul Democrat Social din România (PDSR — alcătuit din Partidul Democrației Sociale din România, Partidul Umanist Român și Partidul Social Democrat Român), Partidul România Mare (PRM), Partidul Democrat (PD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), alături de organizații ale minorităților naționale, altele decât cea maghiară.

În imagine: Secția de votare nr. 136 din Capitală.

La alegerile pentru Camera Deputaților, din cei 17.699.727 de alegători s-au prezentat la vot 11.559.458, reprezentând 65,31%. Numărul total de voturi valide a fost de 10.839.424, adică 93,77%, pe când cele anulate au fost în număr de 706.761, reprezentând 6,11% din totalul voturilor exprimate.

În urma centralizării rezultatelor, a reieșit că PDSR a obținut 3.968.464 de voturi (36,61%), PRM a obținut 2.112.027 de voturi (19,48%), PD a obținut 762.365 de voturi (7,03%), PNL a obținut 747.263 de voturi (6,89), UDMR a obținut 736.863 de voturi (6,80%), Convenția Democrată Română 2000 — 546.135 voturi (5,04%), Alianța pentru România — 441.228 voturi (4,07%), Partidul Național Liberal — Câmpeanu — 151.518 voturi (1,40%), Partidul Alianța Națională (PUNR-PNR) — 149.525 voturi (1,38%), candidați independenți — 137.561 voturi (1,27%).

În urma acestor rezultate, PDSR a obținut 155 de mandate (44,93%), PRM a obținut 84 de mandate (24,35%), PD a obținut 31 de mandate (8,99%), PNL — 30 de mandate (8,70%), UDMR — 27 de mandate (7,83%), iar minoritățile au obținut 18 mandate (5,22%).

Un număr de 18 organizații ale minorităților naționale, altele decât cea maghiară, care au obținut cel puțin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat, au primit mandate de deputat. Acestea au fost: Asociația Macedonenilor din România, Comunitatea Italiană din România, Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, Federația Comunităților Evreiești din România, Forumul Democrat al Germanilor din România, Liga Albanezilor din România, Partida Romilor, Uniunea Armenilor din România, Uniunea Bulgară din Banat-România, Uniunea Croaților din România, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, Uniunea Democrată Turcă din România, Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România, Uniunea Elenă din România, Uniunea Polonezilor din România "Dom Polski", Uniunea Sârbilor din România, Uniunea Ucrainenilor din România.

Parlamentul, ales la 26 noiembrie 2000, a avut 345 de deputați (327 aleși și 18 desemnați de organizațiile minorităților naționale, altele decât cea maghiară) și 140 de senatori, norma de reprezentare fiind de un deputat la 70.000 de locuitori și de un senator la 160.000 de locuitori.

Pe durata mandatului de patru ani, conducerea celor două Camere ale Parlamentului a fost asigurată de Nicolae Văcăroiu (PDSR) — la Senat, ales la 18 decembrie 2000, și Valer Dorneanu (PDSR) — la Camera Deputaților, ales la 15 decembrie 2000.

Pentru a doua oară în istoria de după decembrie 1989, în România s-a produs alternanța la guvernare. Polul Democrat Social din România, cuprinzând PDSR, PSDR și PUR, și-a desemnat miniștrii în noul executiv.

AGERPRES/(Documentare — Horia Plugaru, Cristian Anghelache, redactor Arhiva Foto: Mihaela Tufega, editor: Anca Pandea)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Documentare

Cele mai citite din Documentare

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe