Rapoartele MCV pe Justiție pentru România (2007-2016)

 •  Documentare
1859 afişări

Comisia Europeană (CE) publică, la 25 ianuarie 2017, Raportul anual privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), care prezintă progresele făcute de România în domeniul Justiției și Afacerilor Interne, capitol monitorizat de executivul european începând cu anul 2007.

f8b37201-a2c6-4b25-a8de-14dceb234fd0

Cel mai recent Raport MCV pentru România a fost prezentat de Comisia Europeană la 27 ianuarie 2016, și a arătat că România a înregistrat progrese la mai multe capitole, dar a menționat totodată că sistemul judiciar și lupta împotriva corupției continuă să fie o problemă pentru România, susceptibilă de a da naștere la o serie de mișcări de stradă. Comisia a mai subliniat că MCV continuă să joace un rol important în România, fiind un motor al reformelor și încurajând menținerea unei coerențe a rezultatelor, potrivit site-ului http://europa.eu/.

Comisia a amintit de protestele de la finalul anului 2015, arătând că aceste mișcări au arătat că populația este direct interesată de lupta împotriva corupției. Cu privire la Agenția Națională de Integritate (ANI), raportul a amintit de demisia președintelui Agenției ca urmare a anchetării sale de către Direcția Națională Anticorupție (DNA), dar a apreciat faptul că imaginea instituției nu a avut de suferit de pe urma acestui eveniment.

Parlamentul trebuie să facă eforturi și să nu mai dea avize negative la solicitările procurorilor privind urmărirea penală sau reținerea și arestarea preventivă a unor parlamentari, s-a mai arătat în Raportul MCV din 2016.

În raport s-a mai arătat că urmează un an de test pentru sistemul judiciar din România, în condițiile în care în 2016 urmau să expire mandatele procurorilor șefi și să aibă loc alegeri pentru CSM.

***
România este monitorizată de Comisia Europeană la capitolul Justiție și Afaceri Interne, de la 1 ianuarie 2007, de când a devenit stat membru al UE. Monitorizarea României în domeniul Justiției a intervenit în contextul în care, la 1 ianuarie 2007, în România persistau anumite deficiențe în domeniul reformei sistemului de justiție și al luptei împotriva corupției, care puteau împiedica, în opinia oficialilor europeni, aplicarea efectivă a legislației, a politicilor și a programelor europene, mai scrie ec.europa.eu.

Comisia a introdus astfel un mecanism fără precedent, de cooperare și verificare aplicat doar Bulgariei și României, în vederea monitorizării evoluțiilor în domeniile Justiție și Afaceri interne. Mecanismul de Cooperare și de Verificare instituit asupra României este reglementat prin Decizia nr. 2006/928/CE a Comisiei, din 13 decembrie 2006.

În cadrul acestui mecanism, Comisia și-a asumat obligația de a sprijini România în vederea remedierii deficiențelor din justiție, dar și de a verifica periodic progresele în raport cu cele patru obiective de referință stabilite pentru reforma sistemului de justiție și pentru lupta împotriva corupției.

Cele patru obiective de referință pe care România trebuie să le atingă, pentru a fi ridicată monitorizarea asupra României, sunt: consolidarea capacității și răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii, prin asigurarea unei transparențe și eficiențe sporite a actului de justiție (1); instituirea unei agenții de integritate cu responsabilități legate de verificarea averii, a incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese, care să conducă la aplicarea unor sancțiuni disuasive (2); înlăturarea corupției la nivel înalt (3); înlăturarea corupției la nivelul administrațiilor locale (4).


În vederea realizării monitorizării pe Justiție și Afaceri Interne, Comisia Europeană elaborează, anual, rapoarte, în care analizează evoluțiile și face recomandări pentru îmbunătățirea celor patru capitole.

***
Rapoartele Comisiei din perioada iunie 2007-iulie 2010 au apreciat rezultatele pozitive ale DNA, în anchetarea corupției la nivel înalt, dar au criticat faptul că aceleași rezultate nu au putut fi înregistrate și în sistemul instanțelor judecătorești. În Rapoartele din perioada iulie 2009-iulie 2010, Comisia a mai apreciat activitatea ANI, înființată pentru a controla averile demnitarilor.

În raportul anual, prezentat de Comisia Europeană, la 20 iulie 2010, se arăta că România nu a făcut eforturi suficiente pentru a sprijini procesul de reformă a justiției. Un atac dur din partea executivului comunitar a fost adus în privința amendamentelor la ANI, votate în Parlament, la 30 iunie 2010, și pe care Comisia le-a considerat un grav pas înapoi. Comisia a cerut României să își onoreze angajamentele prin găsirea celor mai adecvate mijloace legale pentru redobândirea atribuțiilor inițiale ale ANI.

În Raportul intermediar, din 18 februarie 2011, CE și-a menținut aprecierile la adresa DNA și a salutat modificările aduse la Legea ANI. De asemenea, Raportul a criticat Parlamentul pentru că a redus bugetul ANI și pentru că a dat vot negativ în privința unor miniștri sau parlamentari anchetați.

Raportul anual al Comisiei din 20 iulie 2011 arăta că România a făcut pași semnificativi pentru ameliorarea eficienței sistemului său judiciar, dar că este nevoie de acțiuni urgente pentru accelerarea unui număr important de procese de corupție la nivel înalt. De asemenea, Comisia Europeană a făcut României, în cadrul celui de-al cincilea Raport anual, 14 recomandări pe care țara noastră să le ia în calcul până la prezentarea următorului Raport, în iulie 2012.

În privința Raportului intermediar pe justiție din 8 februarie 2012, Comisia arăta că lupta împotriva corupției la nivel înalt este încă pusă sub semnul întrebării, reproșându-se nivelul minim de pedepse acordat. Activitatea ANI și a DNA au fost în continuare apreciate, deși raportul atrăgea atenția asupra tentativelor din Parlament de a reduce din puterile ANI.

Raportul anual din 18 iulie 2012 a fost unul special, pentru că nu a analizat doar progresele justiției pe anul în curs, ci s-a referit la ultimii cinci ani în care Mecanismul de Cooperare și Verificare s-a aplicat României și Bulgariei. Pentru prima dată de la instituirea MCV, din 2007, Comisia a anunțat că va mai adopta un raport până la finalul anului 2012, "date fiind incertitudinile politice actuale". Potrivit Comisiei, în acel raport special, urma să se analizeze "dacă au fost rezolvate problemele privind statul de drept și independența sistemului judiciar, în legătură cu care Comisia și-a exprimat îngrijorarea, și dacă a fost restabilit echilibrul democratic". CE a mai precizat, în raport, că s-au înregistrat progrese relevante în ultimii ani în domeniile Justiție și Afaceri Interne, dar că încă nu s-au atins obiectivele MCV, stabilite în 2006.

Pe lângă evaluarea tehnică a celor patru obiective ale MCV, Raportul din 18 iulie 2012 a făcut și unele aprecieri politice, atrăgând atenția asupra mai multor măsuri luate de autoritățile din România în contextul procedurii de suspendare a Președintelui României, în perioada 2-17 iulie 2012: modificarea Legii Curții Constituționale, modificarea Legii referendumului, revocarea Avocatului Poporului, revocarea președinților celor două camere ale Parlamentului. "Deși prezentul raport analizează ultimii cinci ani în ansamblu, controversele actuale reprezintă o amenințare gravă la adresa progreselor realizate până acum și ridică probleme serioase în ceea ce privește viitorul reformelor deja lansate", se arăta în Raportul CE.

Raportul pe Justiție al Comisiei Europene, prezentat la 30 ianuarie 2013, a fost din nou unul special, fiind structurat în două părți: "Respectarea statului de drept și independența Justiției" (a cuprins recomandările speciale, de ordin politic) și "Reforma sistemului judiciar, integritate și lupta împotriva corupției" (a cuprins cele patru obiective tehnice specifice ale MCV). În ceea ce privește cele zece recomandări politice făcute de Comisie în Raportul anterior, din 18 iulie 2012, Raportul special 30 ianuarie 2013 arăta că țara noastră a pus în aplicare doar unele dintre recomandările politice ale Comisiei, precum respectarea Constituției și a deciziilor Curții Constituționale.

Cu privire la cele patru obiective tehnice ale MCV (benchmark-uri), Raportul din 30 ianuarie 2013 a arătat că progresele necesare pentru atingerea obiectivelor de referință, astfel încât Comisia să decidă încetarea MCV, nu sunt încă prezente. S-a mai atras atenția asupra faptului că nu există un calendar cert cu privire la punerea în aplicare a codurilor și că s-au înregistrat progrese foarte limitate în ceea ce privește combaterea corupției la nivel local. Activitatea Ministerului Public, a DNA și a ANI au fost apreciate și în acest Raport special.

În evaluarea conținută de Raportul din 22 ianuarie 2014, prim-vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans, a apreciat că România se află "pe drumul cel bun". În timp ce Avocatul Poporului și Parlamentul au fost criticate, instituții precum ANI, DNA, Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii au fost apreciate. Astfel, Parlamentului i s-a reproșat că nu a respectat mai multe decizii ale Curții Constituționale și că nu a accelerat procedura asupra unor proiecte de lege care au ca obiect integritatea, iar Avocatul Poporului a fost criticat pentru faptul că nu s-a implicat în contestarea ordonanței de urgență privind migrația aleșilor locali.

Raportul Comisiei din 28 ianuarie 2015 sublinia faptul că România a continuat să facă progrese în Justiție și lupta anticorupție, în ultimul an, însă Parlamentul a fost reticent în aplicarea deciziilor instanțelor și nu a respectat un calendar clar în privința procedurii de trimitere în judecată a parlamentarilor. Pe de altă parte, Raportul a evidențiat că "acțiunile întreprinse de principalele instituții judiciare și de autoritățile cu responsabilități în materie de integritate în vederea combaterii corupției la nivel înalt și-au menținut o dinamică remarcabilă".

AGERPRES/(Documentare — Ionela Gavril, editor: Marina Bădulescu, editor online: Irina Giurgiu)

Citiți și:

Comisia Europeană prezintă miercuri noul raport MCV pentru România

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Documentare

Cele mai citite din Documentare

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe