Președinții PNL din perioada 1990 până în prezent - DOCUMENTAR, GALERIE FOTO

 •  Politică
1832 afişări

Liberalii se reunesc vineri și sâmbătă în congres, la București. La congresul ordinar de sâmbătă se va alege noua conducere a Partidului Național Liberal.

24c5689b-dc71-435d-94b7-d8b856243fec

După 1990, președinții Partidului Național Liberal au fost: Radu Câmpeanu (martie 1990 — februarie 1993); Mircea Ionescu Quintus (februarie 1993 — februarie 2001); Valeriu Stoica (februarie 2001 — august 2002); Theodor Stolojan (august 2002 — octombrie 2004); Călin Popescu-Tăriceanu — interimat (octombrie 2004 — februarie 2005), Călin Popescu-Tăriceanu (februarie 2005 — martie 2009), Crin Antonescu (martie 2009 — prezent).

Radu Câmpeanu (martie 1990 — februarie 1993), primul președinte al PNL de după 1989, a fost ales în această funcție la 31 martie 1990, la prima Conferință Națională a formațiunii. El fusese desemnat secretar general al partidului, la 6 ianuarie 1990, după ce activitatea formațiunii politice fusese reluată. Radu Câmpeanu a deținut această funcție până la 28 februarie 1993, când a fost înlocuit de Mircea Ionescu Quintus. În perioada în care Radu Câmpeanu a condus PNL, din partid s-au desprins mai multe aripi: Partidul Național Liberal — Aripa Tânără (PNL-AT) — 23 iulie 1990; Partidul Național Liberal — Convenția Democratică (PNL-CD) — 29 aprilie 1992.

La Conferința Națională a PNL din 28 februarie 1993, Radu Câmpeanu a pierdut șefia partidului în favoarea lui Mircea Ionescu Quintus. În decembrie 1993 a fost exclus din PNL și până în 2003 a fost președintele PNL-Câmpeanu (PNL-C), formațiune pe care o înființase în 1994. După fuziunea prin absorbție dintre PNL și PNL-C, în august 2003, Radu Câmpeanu a devenit președinte fondator al PNL.

alternative text
Radu Câmpeanu, președintele PNL martie 1990 — februarie 1993

Mircea Ionescu Quintus (februarie 1993 — februarie 2001) a devenit președintele PNL la 28 februarie 1993 și a fost cel mai longeviv președinte al formațiunii. Principalul obiectiv afirmat de Quintus la conferința la care a fost ales președinte a fost realizarea unificării tuturor formațiunilor liberale, desprinse din PNL în perioada 1990 — 1993. În perioada 1993 — 1998, până la fuziunea dintre PNL și Partidul Liberal 1993 (PL'93), formațiunea condusă de Dinu Patriciu a fost cea cu care PNL a avut cele mai multe conflicte. La Congresul din 17 — 18 februarie 2001, Mircea Ionescu Quintus a fost înlocuit de prim-vicepreședintele Valeriu Stoica, seniorul PNL devenind președinte de onoare al partidului.

alternative text
Mircea Ionescu Quintus, președinte PNL februarie 1993 — februarie 2001

Valeriu Stoica (februarie 2001 — august 2002) a fost liderul PNL care s-a aflat la conducerea partidului pentru cea mai scurtă perioadă. Valeriu Stoica a fost membru al PNL din ianuarie 1990 și până în decembrie 1992. La 2 decembrie 1992 a fost exclus din partid. A revenit în PNL în timpul mandatului lui Mircea Ionescu Quintus, iar de la Congresul din 16 — 17 mai 1997 a ocupat funcția nou-înființată de prim-vicepreședinte. A devenit președinte al partidului la Congresul din 17-18 februarie 2001. În prima parte a mandatului său, principala sa preocupare a fost urgentarea modificării Constituției. A fost înlocuit la șefia PNL în august 2002 de către Theodor Stolojan. În 2006 a părăsit PNL și a devenit membru fondator al Partidului Liberal Democrat. Din decembrie 2007 este membru al PDL.

alternative text
Valeriu Stoica, președinte PNL februarie 2001 — august 2002

Theodor Stolojan (august 2002 — octombrie 2004) a fost singurul președinte al PNL care a reușit să obțină această funcție deși abia intrase în partid în iulie 2000. Înainte de a deveni președintele PNL, la 24 — 25 august 2002, a ocupat funcția de președinte al Consiliului Național, ce i-a fost acordată la Congresul din 17 februarie 2001. Obiectivul său era ca PNL să devină 'alternativa de dreapta credibilă la stânga social-democrată'. Întregul său mandat a fost legat de proiectul Alianței Dreptate și Adevăr (Alianța D.A.), al cărei artizan a fost în septembrie 2003. După ce în februarie 2004 și-a anunțat candidatura la Președinția României din partea Alianței D.A., la 2 octombrie 2004 și-a anunțat retragerea din fruntea PNL și, totodată, din cursa prezidențială, invocând probleme de sănătate. Ca urmare a poziției sale critice față de noul președinte al PNL, Călin Popescu-Tăriceanu și față de restul conducerii partidului, la 10 octombrie 2006 a fost exclus din partid. După excluderea din PNL, Theodor Stolojan a lansat Platforma liberală, iar în decembrie 2006 a anunțat constituirea Partidului Liberal Democrat (PLD). Când, la începutul lunii decembrie 2007, s-a decis fuziunea între Partidul Democrat și PLD, sub denumirea de Partidul Democrat-Liberal (PD-L), Theodor Stolojan a devenit prim-vicepreședintele formațiunii conduse de Emil Boc.

alternative text
Theodor Stolojan, președinte PNL august 2002 — octombrie 2004


Călin Popescu-Tăriceanu (februarie 2005 — martie 2009) a fost singurul lider al PNL care a deținut funcția de prim-ministru. A devenit președintele partidului la Congresul din 4 februarie 2005, neavând contracandidat în această cursă. Din 2 octombrie 2004, de când Stolojan și-a anunțat retragerea, Călin Popescu-Tăriceanu a asigurat interimatul la conducerea PNL. La Congresul din 4 februarie 2005, el a susținut moțiunea 'Liberalii pentru România', care prevedea, printre altele, amânarea fuziunii dintre PNL și PD pentru un moment politic mai potrivit. Pe parcursul anilor 2005 și 2006 a susținut în mai multe rânduri ideea unei fuziuni între cele două partide, dar cu condiția topirii PD în PNL. În timpul mandatului său, în aprilie 2007, Alianța D.A. avea să se rupă. Tăriceanu a fost înlocuit din funcția de președinte al PNL, la Congresul din 20 — 21 martie 2009 de vicepreședintele Crin Antonescu.

alternative text
Călin Popescu-Tăriceanu, președinte PNL februarie 2005 — martie 2009


Crin Antonescu (martie 2009 — prezent) a fost ales președinte al PNL la Congresul din 20 — 21 martie 2009, fiind al treilea lider al partidului care a reprezentat formațiunea, după 1989, la alegerile prezidențiale, după Radu Câmpeanu (20 mai 1990) și Theodor Stolojan (26 noiembrie 2000). În timpul mandatului său, PNL a format alianța politică și electorală cu PSD și PC — Uniunea Social Liberală (5 februarie 2011). Protocolul USL prevede că noua alianță propune și susține un candidat comun, unic la Președinția României, în persoana lui Crin Antonescu. AGERPRES

alternative text
Crin Antonescu, președinte PNL martie 2009 — prezent

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Politică

Cele mai citite din Politică

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe